decembrie 5, 2025

Zalău: Primăria verifică terenurile din oraș. Cine nu combate ambrozia riscă amenzi

salajenii-sunt-obligati-prin-lege-sa-combata-ambrozia-dar-cine-o-face0_65546

Primăria Municipiului Zalău, prin inspectorii din cadrul Direcției Corp Control, desfășoară în această perioadă verificări în teren pentru identificarea și combaterea ambroziei. Pe domeniul public, intervențiile pentru combaterea acesteia sunt realizate de către Societatea Citadin.

Pe terenurile private, obligația aplicării metodelor de prevenire, combatere și distrugere a acestei buruieni revine proprietarilor de terenuri. În caz contrar, persoanele fizice se sancționează cu amendă de la 750 lei la 5.000 lei, iar persoanele juridice cu amenzi de la 5.000 lei la 20.000 lei.

Potrivit datelor furnizate de Ministerul Sănătății, se apreciază că, din populația activă a României (9.000.000 persoane), un număr de 482.000 persoane sunt alergice la polenul de ambrozie, majoritatea prezentând rinoconjunctivită, afecțiune care în timp evoluează spre astm. Aceste date evidențiază o prevalență crescută a alergiei la ambrozia de 5,35% în populația activă din România, ceea ce indică o morbiditate crescută, comparabilă cu cea dată de diabetul zaharat.
Se estimează că populația expusă la polenul de ambrozia atinge 6 milioane, majoritatea din vestul țării, celelalte regiuni fiind mai puțin afectate.

Această buruiană produce mari cantități de polen începând de la mijlocul lunii iulie, în funcție de condițiile pedoclimatice și se încheie spre finalul lunii septembrie. În verile călduroase, polenul este răspândit de vânt la distanțe foarte mari, cu precădere în verile secetoase. Ambrozia sau Otrava zeilor, cum mai este numită, poate provoca alergii severe în perioada înfloririi, inclusiv șoc anafilactic.

Semințele răspândite de vânt germinează primăvara, plantele crescând odată cu majoritatea buruienilor iar pe parcurs ambrozia le depășește, devenind dominantă până la jumătatea lunii iulie, când dezvoltă învelișul floral.
Este rezistentă la secetă și arșiță. O singură plantă matură poate elibera în atmosferă câteva miliarde de grăunciori de polen și până la 30.000 de semințe, care își păstrează calitățile germinative până la 40 de ani. Planta atinge perioada de maximă polenizare în lunile august – septembrie, şi se întinde până sfârșitul lui octombrie.
Perioada de vegetație se încheie odată cu primele brume și înghețuri din luna decembrie.
În România, ambrozia este răspândită în aproape toate zonele, cu excepția zonei dealurilor înalte și a zonei montane, preferând solurile nisipoase, mai puțin fertile, ușor alcaline.
Crește spontan pe terenurile lăsate pârloagă, în principal de-a lungul căilor ferate, a drumurilor, pe marginea apelor curgătoare, a lacurilor, pe marginea pădurilor, în apropierea dărâmăturilor, pe terenurile lipsite de vegetație sau neîngrijite, dar și în grădini și parcuri neîntreținute.

În mod uzual, alergiile la polen sunt cauzate de expunerea la polenul acestei buruieni pe parcursul mai multor ani (3-4 ani), astfel că simptomele de rinită alergică apar la copii cu vârsta de cel puțin 4-5 ani. Potrivit Ministerului Sănătății, sunt și cazuri când vârsta de apariție a simptomelor a coborât sub 1 an, existând chiar și copii de 6 luni care prezintă rinită alergică indusă de polenul de ambrozia.

Sensibilizarea alergică la polenul ambroziei se manifestă cel mai frecvent ca rinoconjunctivită și astm, dar pot apărea și simptome cutanate, inclusiv urticarie și angioedem, putându-se ajunge la manifestări similare celor din șocul anafilactic.

Este important de menționat faptul că între creșterea concentrației de polen și apariția simptomelor există o fereastră de oportunitate de aproximativ 2 săptămâni, în care se poate începe tratamentul simptomatic al alergiei, ceea ce va duce la ameliorarea semnificativă a calității vieții pacienților.

Responsabilitatea identificării terenurilor infestate cu buruiana ambrozia revine autorităților administrației publice locale, care trebuie să verifice anual terenurile de pe raza administrativ-teritorială a acestora, să identifice proprietarii sau deținătorii de terenuri, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, precum și beneficiarii lucrărilor de construcții unde au fost identificate focare de infestare și să îi someze în timp util să combată această buruiană.