Liderul rus Vladimir Putin revine luni la Kremlin, pentru un al treilea mandat prezidenţial, după o mişcare de contestare fără precedent de la sosirea sa la putere in 1999 şi o opoziţie care se teme de inăsprirea regimului. Ales la 4 martie cu aproape 64 la sută din voturi, in urma unui scrutin marcat de fraude potrivit opoziţiei, Putin va depune jurămantul in fastuoasa sală Sfantul Gheorghe de la Kremlin, palatul prezidenţial pe care l-a părăsit in 2008 pentru a deveni prim-ministru, deoarece nu putea efectua un al treilea mandat consecutiv de preşedinte, potrivit Constituţiei.
Fostul agent KGB i-a lăsat atunci postul de şef al statului unui subordonat, Dmitri Medvedev, care urmează acum să devină premierul său, un „tandem” care pare să se instaleze pentru mult timp la putere.
Revenirea lui Putin la Kremlin va fi sărbătorită cu fast alături de peste 2.000 de invitaţi ruşi şi străini, in special fostul preşedinte al Consiliului italian Silvio Berlusconi şi fostul cancelar german Gerhard Schroeder, cu care liderul rus a păstrat relaţii amicale.
In timp ce primii opt ani ai preşedinţiei Putin (2000-2008) au fost marcaţi de reluarea controlului asupra ţării şi o anumită stabilitate, după anii liberali dar haotici ai mandatului lui Boris Elţin, acest al treilea mandat, care va fi de şase ani, se anunţă mai dificil intr-o societate in care setea de schimbări nu a mai fost niciodată atat de puternică de la destrămarea URSS in 1991.
După ce a dobandit un statut de „ţar” intangibil timp de un deceniu, Putin s-a regăsit la sfarşitul lui 2011 in faţa unui val de contestare inedită din partea populaţiei, care a ieşit in număr mare pe străzi pentru a denunţa fraudarea alegerilor şi corupţia din ţară.
Reţelele de socializare au jucat un rol preponderent in această contestare fără precedent. Mişcarea a fost declanşată de fraudele masive denunţate de observatori şi de opoziţie la alegerile legislative din decembrie, caştigate de partidul lui Putin, Rusia Unită.
După ce a adunat zeci de mii de persoane la mai multe manifestaţii din Moscova in perioada decembrie-martie, impotriva revenirii lui Putin la Kremlin, mobilizarea mişcării heteroclite inspirate in special de bloggerul anticorupţie Aleksei Navalnii a scăzut, din cauza absenţei unui lider şi a unei veritabile strategii, conform analiştilor.
Opoziţia a făcut apel la o mare manifestaţie duminică, denumită „marşul milioanelor”, care va fi un test pentru capacitatea sa de mobilizare inainte de investirea preşedintelui ales.
Reprezentanţi ai opoziţiei se tem de o inăsprire a regimului odată cu revenirea lui Putin la Kremlin, care beneficiază in continuare de un sprijin important al populaţiei şi i-a criticat virulent pe detractorii săi, acuzandu-i că sunt plătiţi din străinătate.
In faţa contestării, Putin le-a promis creşteri salariale profesorilor şi medicilor, precum şi ajutoare sociale considerabile pană la sfarşitul mandatului său in 2018.
El a anunţat de asemenea un program de reinarmare fără precedent a ţării, in valoare de 590 de miliarde de euro pană in 2020, şi creşteri de pană la 300 la sută ale soldelor militarilor. Costul acestor măsuri este astronomic şi riscă să ruineze ţara dacă sunt puse in aplicare toate, potrivit experţilor.
Putin a mai promis să lupte impotriva declinului demografic şi să continue o politică externă „echilibrată ca in trecut”.
Dar dacă nu răspunde aspiraţiilor de schimbare ale societăţii, Putin s-ar putea confrunta cu probleme serioase, avertizează experţii.

Post Views: 63