Valea Zalaului – un bun abandonat in mizerie si care ar putea fi valorificat cu rezultate de aur

Pentru Valea Zalaului, una din marile si vesnicele probleme ale orasului, nu sunt prevazute solutii solide in Strategia Integrata de Dezvoltare 2016 – 2030, pe care Consiliul Local Zalau o supune dezbaterii astazi. Cele doua proiecte subtiri la care se face referire in document pentru Valea Zalaului prevad consolidari ale albiei si construirea de-a lungul vaii a unor piste de alergare si pentru biciclete. Tichie de margaritar pentru care nici macar nu sunt alocate fonduri. 

Cursul de apa care traverseaza Zalaul este insa, in realitate, dincolo de partea teoretica, un focar de infectie. Zalauanii se plang de mirosul insuportabil al vaii si de mizeria din albie.
E un mare neajuns pentru toata urbea ca nimeni nu s-a gandit la o rezolvare temeinica a acestei probleme. Daca valea ar fi curatata si acoperita, orasul ar scapa de o pacoste si s-ar putea alege in plus cu locuri de parcare, de care duce o lipsa sora cu cosmarul. Ba mai mult, dupa modelul lucrarilor de acoperire din spatele Primariei, unde acum trece strada Simion Oros, Zalaul s-ar putea alege chiar cu noi strazi care sa lege mai multe cartiere si zone pietonale. De fapt, zona vechii piete din centru, unde acoperirea Vaii Zalaului a adus multiple beneficii, este un exemplu si ca se poate si ca rezultatul este un castig urias.

Solutiile din strategia de dezvoltare sunt slabute, nefinantabile,
si lasa cursul de apa la voia intamplarii pana prin 2030

Strategia Integrata de Dezvoltare Urbana (SIDU) prevede doar doua proiecte minore pentru Valea Zlaaului, niciunul cu impact, niciunul realizabil in urmatoarea perioada si niciunul cu sursa de finantare. SIDU prevede masuri de stabilizare a albiei – recalibrari albii, parapeti, ziduri de sprijin, aparari de mal, stabilizare pat albie si aparare împotriva inundatilor a orasului si a platformei industriale Zalau. Proiectul mai prevede realizarea de culoare verzi pe Valea Zalaului de la zona Scala pâna dincolo de gara si pe Valea Mesesului si amenajarea de piste de alergare si pentru biciclete de-a lungul culoarelor vailor. Lucrarile nu sunt prevazute cu sursa de finantare si nici nu sunt lucrari realizabile in viitorul apropiat. Cel mai probabil, conform documentului, se vor incepe cele doua lucrari abia in 2021 si vor dura cel putin pana in 2030.

Valea Zalaului – un bun care se cere valorificat

Daca Valea Zalaului s-ar acoperi si in zona Bradet si de la Scala pana dincolo de Sala Sporturilor, perspectivele care se deschid pentru spatiile castigate sunt uimitoare. Parcari, piste de bicilete, strazi, zone pietonale, legaturi intre cartiere pentru degrevarea bulevardului de circulatia aglomerata.
Zalaul mai are o problema vesnica. Orice ploaie il inunda. O vale acoperita care sa preia prin sistematizarea canalizarii o parte din apa pluviala din magistrala orasului ar oferi o protectie impotriva inundatiilor.
Revenim la reusita construirii strazii Simion Oros peste cursul de apa pentru a reaminti in context si faptul ca valea a fost acoperita de fostul regim socialist pe segmentul bloc Mercur – Scala si pentru a sublinia ca acoperirea vaii a facut posibila construirea bulevardului, a strazii unirii si a zonei pietonale, a parcului din fata Cladirii Transilvania. Statuia nobilului Wesselenyi este pozitionata chiar deasupra cursului de apa.

Valea este focar de infectii

În zona Astralis, valea este plina de mizerii. O saltea de pat aruncata langa podul de fier care face trecerea spre cartierul Simion Barnutiu se incapataneaza sa nu se descompuna, desi face o vechime de aproape doi ani in apa. Acoperirea vaii Zalaului in acest cartier ar faciltia accesul spre magazinul Kaufland si spre spital, care dinspre bulevard se poate face doar pe la Sala Sporturilor. Tot in aceasta zona este o lipsa acuta de locuri de parcare. Cu Valea Zalaului acoperita, s-ar putea realiza sute de locuri de parcare.
În zona Scala, in apa gasim un carucior de copil, pet-uri, pungi si resturi menajere. Aici, acoperirea vaii ar uni spatiul verde si ar putea da nastere unui parc cu piste de biciclete si locuri de joaca pentru copii.
La Sala Sporturilor, podul de peste valea Zalaului adaposteste mai multi oameni ai strazii. Desigur, in mizeriee. Una greu de descris. Saltele de dormit, cadavre de animale si resturi vegetale s-au integrat in peisaj. Mirosul este insuportabil.
Prin centrul Zalaului, valea desparte doua lumi, a zalauanilor care traiesc in blocurile de pe strada Corneliu Coposu si cea a zalauanilor care traiesc la case pe strada Baii. Daca aici strada s-ar acoperi, s-ar putea realiza un drum de acces intre cele doua cartiere, dar si locuri de parcare.
Peisajul din centrul Zalaului de langa vale, peste drum de restaurantul Taverna, este insalubru. Pe partea strazii Corneliu Coposu sobolanii traiesc printre burienile inalte, iar pe cealalta parte oamenii se lupta cu alunecarea de teren si cu vegetatia napaditoare alimentata de apa vaii.

Teoretic, valea a fost curatata anul trecut stop_coloana

Sistemul de Gospodarire a Apelor (SGA) Salaj anunta anul trecut lucrari de decolmatare a Vaii Zalaului, dupa numeroase sesizari, de-a lungul anilor, în legatura cu mirosul neplacut pe care cei care locuiesc în zona trebuie sa-l suporte, mai ales pe perioada sezonului cald. Practic, nu s-a simtit nimic. Salteaua de care vorbeam mai sus e tot acolo, nici nu stim cum au trecut de ea, daca au trecut pe acolo vreodata muncitorii de la ape.
Ca apa din Valea Zalaului este poluata au confirmat-o atunci si reprezentantii Agentiei pentru Protectia Mediului, fiind singurul curs de apa din judet cu un nivel mare de poluare din cauza scurgerilor din canalizarea pluviala si din canalizarea menajera. Mai mult, pe cursul Vaii Zalaului s-au acumulat deseuri menajere, de la pet-uri la cauciucuri si chiar electrocasnice; tot ce nu le-a mai trebuit unor zalauani si au gasit de cuviinta sa le arunce taman pe cursul apei. Lucrarile de curatare anuntate de SGA, daca au existat, inseamna ca au lasat in urma un miros urat. Pentru ca valea… pute.

Si prin 2005 era mizerie, dar parca era… mai bine

Un reportaj al agentiei de presa HotNews din 2005 arata natiunii problemele cu care se confrunta Zalaul din cauza vaii. Si parca nu erau asa multe ca acum.
„Valea Zalaului este cu siguranta unul dintre cele mai poluate cursuri de apa din judetul Salaj, alaturi de raurile Somes si Crasna. În aceste ape, atat inainte de 1989, cat si dupa Revolutie au fost si sunt deversate deseuri provenite fie din gospodariile populatiei, fie de anumiti agenti economici care isi desfasoara activitatea in preajma lor. Din aceasta cauza, mediul subacvatic si calitatea apei a fost mult afectata in ultimii 20 de ani. Pe Valea Zalau nu mai exista pesti de zeci de ani, iar motivul pentru care viata subacvatica a disparut pe acest curs de apa este cat se poate de clar. Poluarea tot mai accentuata. Au fost organizate nenumarate actiuni de salubrizare, au fost elaborate programe de curatenie, au fost efectuate controale pe linia poluarii apelor si totusi problemele nu au disparut nici acum, cand se vorbeste tot mai mult de alinerea la standardele europene inclusiv in ceea ce priveste calitatea apei si depozitarea deseurilor in conditii cat mai sigure. Pe Valea Zalaului, ani la rand au fost organizate actiuni de salubrizare, iar la o saptamana, cel mult doua, mizeriile reapar pe malul apei ca ciupercile dupa ploaie. Atat de multe gunoaie sunt pe aceasta vale, incat iti lasa o amara impresie ca a devenit un adevarat depozit de gunoaie”, scria HotNews in 2005.

Apele Romane iau masuri degeaba

Problema mirosului izbitor si a aspectului paclos al apei Vaii Zalaului persista de ani buni. Cauza este cunoscuta. Deversari ilegale si aruncatul gunoiului. Primaria spunea in 2014 ca se fac controale impreuna cu Sistemul de Gospodarire a Apei (SGA) Salaj, cu Garda de Mediu Salaj si cu Compania de Apa Somes si ca se iau masuri. Cu toate acestea, valea ramane un magnet pentru gunoaie si deversari.
Conform datelor primite de la Sistemul de Gospodarire a Apei (SGA) Salaj, in 2014, corpul de apa Zalau cuprinde doua sectiuni de monitorizare a calitatii apei pentru desfasurarea programelor de monitorizare. Acestea sunt Valea Zalaului – amonte de municipiul Zalau – si Valea Zalaului la Borla. În anul 2013, la evaluarea integrata a corpului de apa Zalau, s-a înregistrat o stare ecologica moderata si o stare chimica buna. Dar la ce folos ca se iau astfel de masuri, daca problema persista?

Murdarie in vale din lipsa de canalizare

Sase la suta din Zalau nu este racordat la canalizare.
„La nivelul municipiului Zalau este prezenta poluarea difuza, datorata în principal accesului limitat la sistemul centralizat de canalizare menajer, gradul de racordare a populatiei la canalizare fiind doar de 94 la suta, fata de gradul de racordare la sistemul centralizat de apa de 99 la suta”, ne informa in 2014 directorul SGA Salaj, inginer Crisan Cristian.
SGA Salaj a desfasurat actiuni de verificare a modului de colectare a apelor uzate în zonele care nu dispun de retea de canalizare, împreuna cu reprezentanti ai Garzii de Mediu Salaj si ai operatorului de servicii de alimentare cu apa si de canalizare. În cazurile în care au fost necesare, acestia au aplicat masuri corective. Însa, directorul SGA Salaj a mentionat tot atunci ca „autoritatile publice locale sunt direct responsabile de gestionarea regimului deseurilor, în conformitate cu prevederile legislative din tara noastra”.