Strategia pe termen lung pentru Agricultura, care la ora actuala se afla in dezbatere publica, prevede printre altele impozitarea taranilor dupa un alt sistem, diferit de cel implementat de Guvernul Ponta in aceasta primavara. Din capul locului trebuie sa tinem cont ca viitorul sistem de impozitare este un produs al Comisiei Prezidentiale pentru Agricultura. Aceasta propune o taxare a veniturilor efective, nu a celor estimate. Altfel spus, actuala norma de venit estimata sa fie inlocuita cu veniturile reale. Degeaba estimezi ca pe o suprafata de teren vei obtine o cantitate de productie vegetala, dupa care se stabileste si impozitul de 16 la suta, ca exista factori de risc, ca de pilda grindina, inundatiile, ingheturile tarzii, care pot anula total sau partial productia.
Pana in 2012, micii producatori care valorificau produsele in piete sau direct catre consumatorii finali erau exceptati de la plata impozitului, ei platind anumite contributii sub forma taxelor de eliberare a certificatelor de producator, taxelor de acces la piete. Lucrurile s-au schimbat anul acesta. In noul sistem, Ministerul Finantelor a realizat o estimare atat a veniturilor pe care un agricultor le-ar putea obtine din exploatatiile care depasesc anumite praguri de marime, cat si a cheltuielilor presupuse pentru obtinerea acstora, si dupa aceste date se face taxarea. Ministerul Finantelor n-a luat in calcul si posibilele calamitati.
Comisia Prezidentiala pentru Agricultura considera ca sistemul ar trebui schimbat in termen mediu sau lung si pentru faptul ca implementarea lui a avut probleme, iar fermierii care se vor afla pentru prima data in fata unei declaratii fiscale ar putea sa o considere ceva mult prea nou pentru ei. Mai mult decat atat, impozitarea nu a fost adaptata la nivel regional (nu-i tot una productia de grau la hectar in Campia Romana cu cea de pe dealurile Salajului) si nu stimuleaza agricultorii sa se inregistreze ca persoana fizica autorizata