Potrivit Directiei Judetene de Statistica Salaj, judetul nostru se confrunta cu o problema majora in ceea ce priveste atractia pentru turisti. Se imputineaza drastic turistii care poposesc in Salaj. Atractiile nu lipsesc din judet, dar nu sunt puse in valoare de cei carora le revine sarcina sa le administreze, in sensul de a le pune pe piata. Lucru pe care ar trebui sa il faca administratia judetului.
rn
Potrivit ultimelor statistici, turismul salajean este in declin puternic si nu da semne sa-si revina curand. Iar de ce s-a ajuns aici, nici nu este greu de observat.
Deocamdata sa constatam dezastrul ultimului an. Datele statistice spun ca sosirile înregistrate în structurile de primire turistica, în luna mai 2018 de exemplu, au însumat 3.664 turisti (86,9% turisti români si 13,1% turisti straini), în scadere cu 19,4% fata de cele înregistrate în luna mai 2017. De remarcat ca turistii straini s-au imputinat de fapt cu peste 26 la suta in mai 2018 fata de mai 2017.
Iar in ce priveste innoptarile înregistrate in luna mai 2018, acestea au fost în numar de 8.414 (85,8% turisti români si 14,2% turisti straini), în scadere cu 13,4% fata de mai 2017.
Analiza datelor de pe primele cinci luni din 2018 in comparatie cu cele de pe primele cinci luni ale anului trecut confirma tendinta de scadere puternica a turismului in Salaj.
Sosirile înregistrate în structurile de primire turistica, în perioada ianuarie – mai 2018 au însumat 12.793 turisti (86,3% turisti români si 13,7% turisti straini), în scadere cu 12,0% fata de primele 5 luni din 2017.
Înnoptarile înregistrate în structurile de primire turistica, în perioada ianuari – mai 2018, au fost în numar de 27.712 (84,7% turisti români si 15,3% turisti straini), în scadere cu 12,9% fata de primele 5 luni din 2017.
In ritmul acesta, turismul da faliment in judetul nostru. Indicele de utilizare neta a locurilor de cazare, în perioada ianuarie – mai 2018 a fost de numai 11,8% pe total structuri de cazare turistica. Cu alte cuvinte, operatorii din turismul salajean stau cu camerele goale in proportie de aproape 90 la suta.
rn
Bani investiti prost, care n-au adus turisti,
dar au compromis vestigii de mare valoare
rn
Consiliul Judetean Salaj este principalul responsabil pentru declinul turismului salajean. Proiectele cu care s-a laudat in domeniu au lovit ca nuca in perete. Si au cheltuit cu ele, nu gluma. Dar nu doar ca au fost facute fara noima, in sensul ca nu dau rezultate in a aduc turisti, dar au fost si executate prost, au compromis vestigii unicat si… s-au si prabusit.
"Circuitul castrelor romane" – un proiect care a costat 35.859.112 de lei – nu si-a atins nici pe departe telul. Ba, mai mult, proiectul a distrus vestigiile din castrele romane Porolissum si Buciumi. Pe 27 aprilie 2016, unul din zidurile din Castrul Roman de la Porolissum, construite de mantuila in cadrul proiectului, s-a prabusit. Ministerul Culturii spune ca proiectul Consiliului Judetean Salaj, de 8 milioane de euro, a dus la distrugerea vestigiilor de la Porolissum si Buciumi, care sunt de importanta nationala.
Un alt proiect ratat al Consiliului Judetean Salaj a fost "Circuitul bisericilor de lemn", pentru care s-au cheltuit 4.800.000 de lei. Autoritatile se lauda ca au fost reabilitate bisericile de lemn din sapte localitati salajene. Au fost reabilitate de nu se vad. Prin sindrila ploua, Nu arata bine bisericile de lemn. Important este ca s-au facut parcari, toalete, ascensoare si le-au ’ngropat pe bietele biserici ’ntre mari ’ntinderi de asfalt. Nu seamana cu lucrul din vechime, dar daca altceva nu s-a putut, asteptam turisti la toaletele noi de care bisericutele de lemn nici nu se mai zaresc.
rn
Festivaluri pe care se duc banii salajenilor,
dar la care salajenii nu se mai duc
rn
Tot Consiliul Judetean se face responsabil si de managementul institutiilor de cultura din subordine, care au ca menire atragerea turistilor – Muzeul Judetean, Biblioteca Judeteana, Centrul de Cultura si Arta.
Aici putem aminti de festivalurile organizate haotic si fara atractie, cu un public tot mai mic de la an la an.
Sa amintim numai de Festivalul Roman si Festivalul Porolissum Fest, care s-au contopit de cativa ani in organiarea Muzeului Judetean, dar care de aproape un deceniu au acelasi scenariu si nu atrag publicul decat cu micii si berea la Castrul de la Moigrad.
Sau sa amintim de Festivalul Ecouri Mesesene, in organizarea Centrului de Cultura, care daca nu s-ar lipi de Zilele Zalaului, cum o face de multi ani incoace, n-ar mai avea niciun ecou.