Ioana Deac
Bună să vă fie inima !
Un cavaler tânăr și ambițios era cunoscut pentru viața sa dezordonată și destrăbălată. Un bun prieten a cautat să-l facă să reflecteze asupra riscurilor pe care și le asuma, prezentându-se cu sufletul așa de încărcat de păcate la ultima judecată a Domnului.
Nu mă tem deloc, a răspuns disprețuitor cavalerul. Stiu că Domnul este bun și milostiv. Cu puțin timp înainte de a muri, voi pronunța trei cuvinte, care îmi vor garanta mântuirea veșnică. Voi spune: ”Isuse, ai milă, iartă-mă!”
Prietenul a clătinat din cap, iar cavalerul, râzând, și-a reluat viața depravată.
Într-o zi, în timpul unei furtuni îngrozitoare, călătorea în mare viteză pe malul unui râu cu apa crescută. Nu voia să lipsească de la o sarbătoare. Un fulger a speriat calul care l-a azvârlit de pe șa, căzând în șuvoiul violent al râului.
Ultimele trei cuvinte ale cavalerului, înainte de a muri, au fost: ”Crapă, animal nenorocit!”
– Doi pești înotau unul lângă altul. Cel mai tânăr l-a întrebat pe cel mai în vârstă:
– Ce-o mai fi oare și acest lucru despre care toți vorbesc?
– Care?
– Marea.
Peștele în vârstă a izbucnit într-un râs zgomotos(cât îi este cu putință unui pește):
– Păi aceasta este marea! Suntem în ea.
Peștele tânăr a dat din cap neîncrezător:
– Nu cred. Aceasta nu e decât apă sărată!
Dar prin apa sărată a tuturor zilelor dobândim veșnicia.
(Bruno Ferrero, 365 de povestioare pentru suflet)
Dragilor, să nu amânăm binele….să răspundem chemării, menirii noastre…să contemplăm mai mult veșnicia…să cercetăm mai mult tainele cerului…să nu le lăsăm să treacă pe lângă noi neobservate…neprețuite…viața e o sclipire de moment…avem certitudinea momentului de față…restul îi aparține lui Dumnezeu…ceea ce contează cel mai mult e Veșnicia!
O zi minunată! Pace și bine!
Redacția
