Sub denumirea de „tratamente de iarnă” sau stropiri de iarnă sunt cunoscute acţiunile de combatere chimică a bolilor şi dăunătorilor in timpul repausului vegetativ care se instalează de la căderea frunzelor pană la pornirea in vegetaţie a mugurilor.
Scopul tratamentelor de iarnă ete diminuarea rezervelor biologice de agenţi patogeni şi dăunători existenţi in livadă, in vie sau pe arbuşti in timpul repaosului vegetativ. Tratamentele se vor aplica pe pomi cu scoarţa uscată, neacoperită de gheaţă, zăpadă sau chiciură, la temperaturi ale aerului mai mari de zero grade Celsius.
La MĂR primul tratament se aplică de obicei in ianuarie şi al doilea in februarie sau martie, ambele fiind insoţilte de tăierea ramurilor atacate de făinare şi au ca scop combaterea păduchelui de San-Jose, paăianjenilor, ouălor de afise, acarieni, cotari, spori de ciuperci fitopatogene.
La PĂR, in perioada decembrie martie se fac unu-două tratamente pentru combaterea afiselor, păianjenilor şi coccidelor.
La PRUN, primul tratament se aplică iarna, de regulă după tăierea de fructificare şi după indepărtarea ramurilor uscate.
La PIERSIC şi CAIS primele două tratamente se aplică iarna, pentru combaterea băşicării frunzelor (trafina deformans) in ianuarie-februarie.
La CIREŞ şi VIŞIN, tratamentul de iarnă se face după tăierile de fructificare şi inainte de dezmugurire, pentru combaterea păduchilor ţestoşi, oulor de afide, paianjenilor, a sporilor de ciuperci.
Produsele utilizate in mod curent sunt: Tiuram, Carbedazim, Mancozeb, Captan, acestea impotriva moliozelor, ciuruirii, băşicării şi deformării frunzelor. Atacul de făinare poate fi ţinut sub control prin folosirea produselor pe bază de sulf. USI se foloseşte in concentraţie de 1,5 la sută impotriva păduchelui lanos, ouălor de paianjeni tetranichizi, de păduchi de frunze, cotari, inelar.