Două proiecte culturale menite să pună în valoare tradițiile, folclorul și resursele culturale ale Sălajului au ajuns la final. Cofinanțate de Administrația Fondului Cultural Național și implementate de Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj, proiectele „Traseele caselor tradiționale sălăjene” și „Harta Cântului Sălăjean” s-au derulat în perioada aprilie – noiembrie 2021.

„Traseele caselor tradiționale sălăjene” este primul demers în domeniul moștenirii culturale tradiționale care promovează un program de cooperare pe termen lung între proprietarii privați de patrimoniu și o autoritate sau instituție publică.

“Practic, prin intermediul acestui proiect, se demonstrează că o instituție publică din domeniul culturii își poate asuma îndrumarea metodologică și de specialitate pentru conservarea corectă a patrimoniului cultural aflat în proprietate privată, împreună cu promovarea integrată a acestuia, ca resursă comunitară de prim rang.(…) Prin acest proiect s-a urmărit să se demonstreze că inițiativele de conservare a resurselor culturale tradiționale pot reprezenta o soluție realistă pentru dificultățile economice ale comunităților rurale aflate la distanță de oportunitățile dezvoltării industriale sau ale noilor tehnologii. Turismul cultural și rural poate genera o anumită creștere economică în condițiile în care acesta oferă un produs integrat, care să fie perceput ca un complex divers și interesant. Prezența unor case tradiționale ca obiective de interes turistic generează dezvoltarea și a altor inițiative antreprenoriale în producția de suveniruri, alimentația publică, producerea și comercializarea de produse alimentare bio, în agricultura țărănească”, spune Daniel Săuca, managerul Centrului de Cultură și Artă.

Proiectul are, printre principalele rezultate, cinci trasee turistice în județul Sălaj, 13 case tradiționale descrise și incluse în traseele turistice, o pagină web interactivă de prezentare a traseelor turistice (https://case.traditiisalajene.ro), o aplicație mobilă de prezentare a traseelor turistice, două sesiuni de instruire pentru proprietarii de case tradiționale.

„Harta Cântului Sălăjean” propune o modalitate deosebită de cunoaștere și promovare a folclorului muzical tradițional din județul Sălaj, prin realizarea unei hărți muzicale, care cuprinde interpreți și cântece tradiționale din diferitele microzone ale Sălajului.

Obiectivul general al proiectului a fost o mai bună cunoaștere a folclorului muzical tradițional din Sălaj, în rândul publicului larg.

“Prin intermediul acestui proiect se dorește creșterea notorietății acestei componente a patrimoniului imaterial sălăjean. Mijloacele tehnologice realizate în cadrul proiectului facilitează accesul atât al unui public nespecializat, cât și al unui public interesat de acest patrimoniu, dar care nu îl poate aborda ușor”, a explicat Daniel Săuca.

Obiectivele specifice ale proiectului au fost crearea unor platforme de comunicare mobilă și web dedicate folclorului muzical tradițional din Sălaj și creșterea vizibilității geografiei folclorului muzical tradițional. 21 de interpreți și 52 de cântece au fost înregistrate și difuzate prin intermediul soluțiilor tehnice create, a fost creată o pagină web interactivă de promovare a folclorului muzical instrumental tradițional de pe teritoriul județului Sălaj (https://canturi.traditiisalajene.ro), dar și o aplicație mobilă cu interpreții și cântecele sălăjene, care poate fi descărcată atât de pe pagina web a proiectului, cât și de pe serviciul Google Play.

Finalizarea celor două proiecte a fost marcată miercuri, 10 noiembrie, printr-o conferinţă de presă la care au participat o parte a persoanelor implicate în derularea lor, dar și instrumentiști sălăjeni care au susținut un scurt moment artistic.

Folclorul nu trebuie lăsat să moară!

“Folclorul nu trebuie lăsat să moară!”, a spus unul dintre instrumentiștii invitați la eveniment. Iar în asentimentul său au fost toți cei prezenți. Aceștia au vorbit despre importanța conservării caselor tradiționale din județ și a tradițiilor populare, despre greutățile care apar în astfel de demersuri și despre nevoia de implicare a autorităților, ținând cont de costurile pe care le presupun astfel de acțiuni.

Primarul comunei Cizer, Nicolae Pavel, spune că cele două case tradiționale din comună, incluse în proiect, au crescut numărul turiștilor în zonă, iar valorificarea unor astfel de obiective ar fi, cu siguranță, benefică pentru mediul rural. Acesta susține că va încerca să găsească o soluție pentru a sprijini proprietarii unor astfel de case, printr-o scutire de impozit, de exemplu, deoarece costurile de păstare și conservare sunt ridicate.

Ileana Grațiana Pop, care a amenajat un muzeu în casa părintească din Ciumărna, recunoaște că întreținerea unei case tradiționale, autentice, presupune muncă și cheltuială, iar câștig material nu există pentru deținătorii unor astfel de comori. “Tot câștigul este sufletesc, este despre păstrarea rădăcinilor”, consideră meșterul popular.

“E multă muncă voluntară, dar e o onoare pentru generația de azi să arate cu ce s-au îndeletnicit strămoșii noștri”, e de părere Ioan Leitan, președintele Asociației “Fii Satului Doh”, care așteaptă acum să crească și numărul de turiști din zonă, mai ales că pentru localnici a avut loc, săptămâna aceasta, un eveniment de-a dreptul notabil: a fost asfaltat drumul din localitate.

Alexandru Bodea, proprietarul celor 4 case tradițioanle de la Iaz, transformate în muzee, a vorbit și el despre munca pe care o presupune o astfel de pasiune. Trei din cele patru case au fost relocate la Iaz, din sate învecinate, cu mari eforturi, atât financiare cât și din punct de vedere al complexității operațiunilor de demontare, bârnă cu bârnă, a imobilelor vechi de peste o sută de ani.

“Dorința mea este să avem în fiecare comună din Sălaj măcar câte o astfel de casă autentică, tradițională, care să vorbească despre istoria noastră, să fie vizitate de copiii care nu au avut ocazia să vadă astfel de locuințe, dar și de turiști. Eu zic că suntem pe drumul cel bun. Sunt convins că o să ni se alăture și alte primării în astfel de demersuri. Cei pe care am reușit să-i convingem sunt un bun exemplu pentru alții”, spune managerul Centrului de Cultură și Artă Sălaj.