Inspectoratul Școlar Județean a publicat, pe site-ul propriu, Planul Managerial pentru anul școlar 2021-2022. Acesta detaliază aspectele pozitive dar și cele negative ale învățământului sălăjean, precum și măsurile avute în plan de instituție pentru a îmbunătăți situația.

Notele bune ale elevilor, trecute la puncte tari

Punctele tari ale învățământului sălăjean sunt, potrivit Planului Managerial, obținerea de către elevi a unor rezultate bune la examenele naționale (76,88% procentul mediilor peste 5 la Evaluarea Națională și de 61,38% procentul
de promovare la examenul de Bacalaureat); existența parteneriatului educațional cu familia, ONG-uri și comunitatea locală, în vederea responsabilizării acestora în susținerea și îmbunătățirea actului educational; Interesul crescut al unui număr mare de cadre didactice pentru dezvoltarea profesională (definitivat, grade didactice,cursuri de formare); rezultatele foarte bune obținute de elevii care au studiat în cadrul Centrului Județean de Excelență; gradul mare de acoperire a posturilor din unităţile de învăţământ din judeţ cu cadre didactice calificate; valorificarea experienței profesionale a cadrelor didactice care au beneficiat de cursuri de formare prin diferite programe europene; implicarea activă a conducerii unităților de învățământ, a membrilor consiliilor de administrație precum și a cadrelor didactice în dezvoltarea bazei materiale din școli și în optimizarea procesului instructiv-educativ; rezolvarea rapidă, transparentă și eficientă a conflictelor, sesizărilor și a reclamațiilor.

Dascălii cu pregătire digitală deficitară, un punct slab al sistemului educațional sălăjean

La capitolul “Puncte slabe”, mai marii învățământului sălăjean au trecut: rezultate slabe obținute la examenul de Bacalaureat de către unele unități de învățământ de la filiera tehnologică; unități școlare nepregătite pentru învățarea online, dotări insuficiente, neperformante, resursa umană cu pregătire digitală deficitară; disfuncționalități sau comunicarea formală în relația școală-familie și, în unele cazuri, în relația școală-autorități locale; slaba reprezentare a învățământului particular preuniversitar la nivelul județului (4 unități de învățământ); posibilitățile limitate de deplasare în teritoriu din diverse cauze (resurse financiare limitate, un singur microbuz., rețea școlară mare și dispersată etc.); insuficienta preocupare a unor manageri și a unor cadre didactice pentru accesarea fondurilor europene nerambursabile, în vederea dezvoltării personale sau a dezvoltării instituționale; lipsa condițiilor necesare obținerii avizului sanitar în unele unități de învățământ ; insuficienta motivare a cadrelor didactice pentru actualizarea informațiilor din domeniul legislativ.

Amenințări și oportunități

Amenințări pentru învățământul sălăjean sunt considerate neîncadrarea unităților de învățământ în bugetul alocat conform finanțării per elev; contextul pandemic care generează un cadru legislativ instabil, generând incoerențe și disfuncționalități în sistem; existența unor grupuri sociale defavorizate; corelație scăzută între oferta educațională și cerințele de pe piața muncii; incapacitatea financiară a unor autorități publice locale de a asigura fonduri pentru naveta cadrelor didactice, întreținerea microbuzelor și reabilitarea clădirilor unităților de învățământ; legislație neclară în ceea ce privește includerea orei de dirigenție în orarul clasei la nivel liceal.

Ca oportunități sunt privite implementarea sitemului de control managerial intern; deschiderea fără precedent a mediului online către școală și a școlii către această oportunitate, furnizarea de platforme educaționale gratuite, posibilități de accesare a unor fonduri dedicate achiziționării de soft-uri utile și echipamente digitale; existența fondurilor structurale prin proiecte strategice și posibilitatea accesării unor fonduri europene nerambursabile; colaborarea eficientă a unităților de învățământ cu partenerii sociali (sindicate, ONG-uri, fundații, etc.) și implicarea acestora în numeroase proiecte educative școlare și extrașcolare; interesul unor agenți economici în pregătirea profesională a elevilor prin dotarea laboratoarelor de specialitate; sprijinirea accesului la învățare pentru elevii cu statut socio-economic scăzut prin programe de tip ”A doua șansă”; existența Planurilor Regionale de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic (PRAI), Planurile Locale de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic (PLAI) la nivel judeţean, iar la nivelul şcolilor prin Planurile de Acţiune ale Şcolilor (PAS); sprijinirea școlarizării elevilor din învățământul profesional de 3 ani prin acordarea de burse; implementarea unor proiecte şi programe europene în unităţi de învăţământ din judeţ.

În aceste împrejurări, potrivit documentului menționat, prioritățile manageriale de la Inspectoratul Școlar Județean Sălaj vizează “implementarea proiectului – Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți- CRED; promovarea învățării pe tot parcursul vieții; reducerea ratei părăsirii timpurii a școlii; utilizarea noilor tehnologii în procesul de predare-învățare-evaluare; înfăptuirea politicilor educaționale ale Ministerului Educației și a politicilor europene cu scopul asigurării cadrului adecvat pentru o educație de calitate în
învățământul sălăjean; asigurarea unui management flexibil la nivelul unităților de învățământ din perspectiva realizării egalității șanselor în educație, a reducerii absenteismului și a îmbunătățirii rezultatelor la examenele naționale și testările internaționale, promovarea învăţământului adresat tinerilor capabili de performanţă; crearea unui climat de siguranță fizică și libertate spirituală în toate unitățile de învățământ; facilitarea participării cadrelor didactice la cursuri de formare continua și perfecționarea în vederea îmbunătățirii procesului instructiv-educativ; optimizarea reţelei şcolare pentru valorificarea eficientă a resurselor umane şi materiale, pentru diversificarea ofertei educaţionale”.

Post Views: 80