Acum multi, multi ani, la majorat , am primit in dar o carte care m-a urmarit o vreme, apoi am lasat-o in uitare. Este vorba de „Caracterele sau moravurile acestui veac” de Jean de la Bruyere. Atentie, cartea a aparut in anul 1688. Mai zilele trecute, cotrobaind prin biblioteca, am dat peste aceasta fabuloasa opera. Suntem in campanie electorala, mi-am zis, si nu ar fi rau sa privim realitatea noastra, in plina fierbere, prin ochii scriitorului francez. Recitesc cartea si constat ca nu s-a schimbat nimic in lumea asta in privinta caracterelor, de mai bine de 300 de ani. De la cei mari la cei mici. Daca lumea de rand are miracolele ei, lumii celei de sus (adica celor care candideaza, in contextul de fata) i se pretinde si o purtare mai aleasa. Cu ce se ocupa francezul cu trei secole si mai bine in urma? Scrie despre prefacuti, lingusitori, neobrazati, nascocitori de stiri, obraznici, prostanaci, brutali, nesimtiti, infumurati, ingamfati, lasi, oligarhi si mult mai multi. Am cules cateva definitii, nu de alta, dar ele se potrivesc si astazi, fie ca e campanie electorala, fie ca nu. Prefacutul este viclean, cu apucaturi dubioase si dusmanoase, si trebuie sa te feresti de el mai mult chiar decat de otrava viperelor. Apoi, lingusitorul spune si pune la cale numai lucruri care banuieste ca poate fi cuiva pe plac. Nascocitorul de stiri este un fel de mincinos de-al nostru. Bruyere este extrem de sever cu un asemenea pacat: apucatura mai rea nu cunosc. Prostanacul (cuvant pronuntat mai recent si in politica romaneasca) este omul care socoteste cu betisoarele, face suma intregului, dar intreaba totusi pe cel de alaturi cat face. Ingamfatul dispretuieste pe cei din jur. Cand da un ospat pentru prieteni nu se aseaza cu ei la masa, ci porunceste unuia dintre oamenii lui sa le poarte de grija. Barfitorul are naravul de a te impinge sa-i barfesti pe ceilalti. Vorbeste de rau prietenii si rudele, nu-i iarta nici pe cei morti. Aceasta comportare a lui o numeste sinceritate, spirit democratic si libertate. Ce sa mai zic? Sugerez o privire in oglinda. Chiar peste vreme. Ce mult s-a priceput Bruyere sa arate ce se petrece in adancul inimilor. Dar de moravurile vremurilor noastre cine se ocupa?