Parlamentarii au initiat un proiect de lege prin care tichetele de masa sa poata fi folosite in pietele agro-alimentare. Gand la gand cu bucurie. Se adapteaza si ei la faptul deja consumat. Producatorii agricoli preiau de ani buni de la cumparatori astfel de tichete.
Intr-un numar anterior al ziarului nostru scriam despre faptul ca un grup de parla-mentari au initiat un proiect de lege care prevede ca producatorii agricoli din piete vor putea primi tichete de masa in schimbul marfii vandute. In aparenta ar fi un avantaj si pentru producatorii de legume si pentru cumparatori. Spun in aparenta, pentru ca producatorii care intentioneaza sa pri-measca bonuri de masa in schimbul marfii vandute vor trebui sa devina persoana fizi-ca autorizata (PFA) sau sa-si infiinteze o societate cu raspundere limitata (SRL). In schimb intermediarii care sunt comercianti autorizati si nu producatori, fiind si PFA vor fi avantajati. Apoi mai este problema firme-lor care vor emite tichetele de masa si care vor trebui sa le deconteze producatorilor agricoli cu retinerea impozitului de 16 la suta. Exista o vorba la romani „De ce sa faci un lucru simplu, cand poti sa faci unul complicat?”
Tichetele circula de ani buni in piata
Proiectul de lege va intra spre dezbatere in parlament la data de 1 septembrie si nu sunt motive sa fie respins. Am vrut sa aflu parerea unor producatori agricoli din Piata agroalimentara din buricul Zalaului, pe marginea respectivului proiect de lege. „Sa fie parlamentarii nostri sanatosi, spunea un producator de legume din Lozna, noi luam tichete de masa de vreo patru ani.Oamenii n-au intotdeauna bani, sau au bani insuficienti pentru rosii sau castraveti si ne ofera bonuri de masa. Le luam”. La sectorul „Lactate”, l-am intrebat pe ‘nea Ionica, un crescator de animale din Maramures daca ia bonuri de masa si ce face cu ele. „Iau orice, numai sa-mi treca marfa. Cu tichetele de masa cumpar ce-mi trebuie in casa, ca nu pot trai numai cu lapte: ulei, orez, zahar, paine. E un avantaj si pentru mine si pentru client”. Un alt producator de legume din Badon s-a aratat incantat de initiativa legislativa, insa cand a auzit ca trebuie sa devina PFA sau SRL pentru a putea deconta tichetele de masa, omul a cam strambat din nas. „Alte impo-zite, alti bani, e bugat ca platesc lunar trei milioane de lei taxa de piata”. Facand pe cumparatorul am intrebat 21 de producatori agricoli din piata antementionata, daca imi iau tichetele de masa in schimbul marfii. 14 au raspuns afirmativ, cinci au raspuns tot afirmativ dar cu diminuarea valorii tichetului cu zece la suta, iar doi producatori nu fost interesati de tichetul meu. Si cum meseria de jurnalist implica si plimbari nocturne, am intalnit si cateva „fetite” care in schimbul a doua-trei tichete de masa ar fi acceptat doua-trei ore de sex (tichetul si ora). De unde se vede ca tichetul de masa a iesit demult din destinatia pentru care a fost creat, ajungand un fel de valuta forte.
Ce s-a vrut si ce-a iesit
De fapt prin Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masa s-a creat cadrul legislativ al unui sistem de protectie sociala pentru salariatii incadrati cu contracte individuale de munca, care permite acordarea de catre angajatori salariatilor proprii a unei alocatii individuale de hrana sub forma tichetelor de masa. Pana anul trecut tichetele de masa nu erau considerate venituri salariale si nu erau impozabile. Printr-o ordonanta de urgenta data de guvern pentru modificarea si completarea Legii nr.571, privind Codul fiscal s-a stabilit impozitarea tichetelor de masa si tichetelor cadou cu 16 la suta. Impozitul il plateste angajatul, recuperat de catre angajator din drepturile salariale. La ora actuala sunt in circulatie tichete de masa in valoare de 7,2 lei, 8,48 lei, 9 lei si 10 lei. Tot in proiectul de lege care va fi dezbatut la 1 sptembrie in parlament se prevede marirea valorii tichetului de masa la 12 lei.