Directorul executiv al Agentiei de Dezvoltare Regionala (ADR) Nord-Est, Constantin Apostol, a declarat miercuri ca Romania si-a facut planul pentru absorbtia fondurilor europene intre 2014 si 2020 in conformitate cu planul de regionalizare pe opt regiuni. 2014 bate la usa. Regionalizarea este dezbatuta intens la toate nivelurile, dar nu stim inca nimic concret despre ea. Sefii de Consilii Judetene incearca sa ghiceasca data la care vor intra in functiune viitoarele structuri regionale. Unii sunt de parere ca noile regiuni vor incepe sa functioneze din 1 ianuarie 2015. Altii spun ca referendumul pentru revizuirea Constitutiei poate schimba serios regulile jocului, afectand planurile de reorganizare te-ritoriala ale Guvernului.
Graiul Salajului i-a solicitat presedintelui Consiliului Judetean Salaj, Tiberiu Marc, opinia privind absorbtia fondurilor europene in judet, conform schemei bazate pe viitoarele opt regiuni. Tiberiu Marc considera ca subiectul regionalizarii este oarecum suspendat. “Este nevoie in primul rand de modificarea Constitutiei, de introducerea regiunilor administrative ca structuri. Nu fac parte din cei care cred ca infiintarea regiunilor administrative duce la o absorbtie mai buna a fondurilor europene. Cel mai ridicat grad de absorbtie il inregistreaza comunele, orasele, apoi judetele. Ar fi o oportunitate de investitii pe regi-uni, dar este nevoie de un interval de pregatire. Va dau un exemplu. Am investit intr-un proiect de reabilitare a tronsonului de drum Varsolt-Crasna-Ciucea. Drumul de 37 de kilometri se intinde pe doua judete, Salaj si Cluj, din care sapte kilometri pe teritoriul vecin. A fost destul de dificil pentru ambele autoritati judetene sa coopereze pentru realizarea obiectivului. Sunt foarte putine proiecte de acest gen in regiune.”, explica presedintele Consiliului Judetean.

Procesul regionalizarii implica prea putin cetatenii si interesele lor imediate

“Procesul de regionalizare va su-feri fiindca vor aparea tot felul de interese locale. Interesul viitoarelor regiuni este insuficient definit. Nu se cunosc obiectivele. Opinia publica discuta acum despre <>: unde va fi centrul regiunii, cine va fi seful, etc. Ar trebui vorbit de domeniile in care sa investim, de drumuri, de sanatate.”, explica Marc deficientele demersurilor privitoare la regionalizare.
“In Regiunea noastra, Nord-Vest, Cluj si Oradea s-au afirmat ca potentiali poli de putere. Daca la inceputul discutiilor pe tema regionalizarii se vorbea de infiintarea a opt regiuni care nu se vor modifica, acum am vazut ca unii propun zece, doisprezece, saisprezece regiuni. Orice discutie pe tema asta ar trebui sa inceapa cu responsabilitatea regiunilor nou-infiintate si beneficiile pe care le aduce regionalizarea cetateanului. Altfel, este doar o tema politica, nu suficient de importanta pentru oamenii de rand. Daca regionalizarea nu prezinta interes pentru cetatean, acesta va respinge ideea. Daca privim sondajele, putem observa reticenta alegatorilor vizavi de chestiunile insuficient explicate.^, subliniaza Tiberiu Marc.

Finantele sunt un exemplu despre cum nu trebuie facuta regionalizarea

Tiberiu Marc considera ca regionalizarea trebuie facuta prin descentralizare. “Daca nu discutam despre ce va fi la nivel regional, judetean si de comuna, nu facem decat sa punem oamenii pe dru-muri. Unii sunt deja bulversati. Nu mai stiu unde trebuie platit impo-zitul pe venitul agricol si impozitele pentru inchirierea terenurilor. Dupa parerea mea, Finantele au inceput prost regionalizarea. Este un exemplu de cum nu trebuie facuta o restructurare.”, a subliniat Tiberiu Marc.

Politicienii sunt preocupati sa ramana la putere

Seful administratiei judetene spune ca modificarea Constitutiei este un demers necesar. “Anul viitor este, insa, an electoral. Mizele se muta in alta parte. Ceea ce se intampla acum poate fi legat de intrarea prematura in campanie electorala a unora dintre politicieni. Auzim pe canalele media numai despre eutanasierea cainilor, despre Rosia Montana si gazele de sist. Agenda publica ar trebui sa cuprinda solutii privind materializarea intereselor cetateanului, lipsa locurilor de munca, a perspectivelor. Exista o diferenta intre nevoile comunitare si agenda pe care o propun partidele si media. Clasa politica se pozitioneaza in functie de beneficii. Nu spun ca nu sunt importante resursele si mineritul, dar pot sa spun ca in spatele unor asemenea proiecte sunt interese economice colosale”, deplange Marc lipsa interesului politicienilor fata de probleme importante cum este adaptarea regionalizarii la interesele oamenilor.