Taxa de cult, sau “banii popii”, incă o gaură in bugetul creştinului

După cheltuielile de sărbători, de Crăciun şi de Anul Nou, sălăjenii, şi nu numai ei, au trebuit să scoată alţi bani din buzunar, acum la început de an. Este vorba despre taxa de cult, sau cum se zice în popor “banii popii”, ce se achită de regulă înainte de Bobotează când preotul “umblă cu crucea”, adică să sfinţească locuinţele. Taxa nu-i peste tot la fel. Ea este stabilită de consiliul parohial pentru fiecare parohie în parte. La Zalău şi în acest an, ca şi anul trecut, taxa de cult este de 100 de lei pe familie. E o taxă mică, susţin reprezentanţii parohiilor din municipiu. Cu toate acestea, puţini credincioşi o plătesc în întregime. Mulţi dintre ei, acum după ce au fost secătuiţi de bani cu Crăciunul şi Anul Nou, plătesc doar jumătate din sumă, adică 50 de lei. Suma, fie ea întreagă ori pe jumătate, este încasată cu chitanţă. În funcţie de posibilităţile financiare, enoriaşul mai achită şi o taxă neoficială, aşa-zisa taxă de sfinţire care se înmânează preotului pentru efortul de a merge din casă în casă. Sunt sume cuprinse în general între 10 şi 30 de lei. stop_coloana Aceşti bani preotul îi împarte cu diacul, cu sfătul, cu alte persoane care îl însoţesc. Cu ani în urmă, în anumite zone ale Sălajului, credincioşii îi ofereau preotului, când umbla cu crucea, cârnaţi sau limba porcului, păstrată special pentru acest moment.
Cum spuneam, în Zalău, taxa de cult este de 100 de lei pe familie. La fel şi în Şimleu Silvaniei. Cea mai mare taxă de cult se percepe în Şimişna, 120 de lei de familie, 100 de lei în Jac, 70 de lei în Ban, 65 de lei în Derşida, 50 de lei de familie în Bănişor.
Din taxa de cult se asigură parţial fondurile pentru plata salariului preotului, iar de la buget se sigură, tot parţial, chenzinele feţelor bisericieşti.