Pariorii vor fi obligaţi să depună la Finanţe o declaraţie privind venitul realizat la jocuri de noroc
Guvernul elimină pragul neimpozabil de 600 de lei pentru câştigurile din jocuri de noroc şi introduce taxarea progresivă în trei trepte, de 1 la sută, 16 la sută şi 25 la sută în funcţie de nivelul veniturilor, cotă aplicată la toate sumele încasate, până în prezent impozitul fiind de 25 la sută, dar pe venitul net, anunţă Mediafax. Noul sistem a fost introdus de Guvern prin ordonanţă de urgenţă pentru modificarea Codului Fiscal şi nu mai prevede excepţii de la impozitare pentru sume mai mici obţinute din jocuri de noroc.
Până în prezent, veniturile din jocuri de noroc au fost impuse, prin reţinerea la sursă, cu o cotă de 25 la sută aplicată asupra venitului net, calculat la nivelul câştigurilor realizate într-o zi de la acelaşi organizator sau plătitor.
Acum, Guvernul a decis ca veniturile din jocurile de noroc să fie impozitate, tot prin reţinere la sursă, cu o cotă de 1 la sută aplicată asupra tuturor sumelor încasate de un participant de la un organizator de jocuri de noroc, impozitare care va urca la 16 la sută dacă veniturile din jocuri de noroc depăşesc echivalentul a 15.000 euro şi la 25 la sută dacă veniturile depăşesc echivalentul a 100.000 euro.
În acelaşi timp, dacă până în prezent era stabilit că nu sunt impozabile veniturile obţinute din premii şi din jocuri de noroc, în bani şi/sau în natură, sub valoarea sumei neimpozabile stabilită în sumă de 600 lei, realizate de contribuabil pentru fiecare premiu şi pentru câştigurile din jocuri de noroc, de la acelaşi organizator sau plătitor într-o singură zi, noul sistem exceptează de la impozitare doar veniturile obţinute din premii aflate sub această valoare de 600 lei, nu şi pe cele rezultate din jocuri de noroc.
Jucătorii la “păcănele”, ar trebui să treacă pe la Finanţe cu venitul realizat
Mai mult, nu vor fi impozabile la sursă veniturile realizate de către persoanele fizice ca urmare a participării la jocuri de noroc la distanţă (on-line), slot-machine, lozuri şi festivaluri de poker, astfel că aceste persoane vor fi obligate să depună la administraţia fiscală o declaraţie privind venitul realizat, pentru fiecare an fiscal, statul urmând să stabilească impozitul datorat. Pentru aceste tipuri de jocuri, impozitul va fi de 1 la sută pentru sumele de până la echivalentul a 14.999 euro, de 16 la sută pentru sume cuprinse între 15.000-99.999 euro şi de 25 la sută pentru sume care depăşesc echivalentul a 100.000 euro.
Organizatorul de jocuri de noroc va fi obligat să păstreze o evidenţă nominală a persoanelor fizice care au obţinut venituri din jocuri de noroc mai mari de 15.000 euro şi să le declare statului.
Cu alte cuvinte, cel care câştigă la păcănele, de exemplu, sub 15.000 de euro nu va fi trecut în evidenţa organizatorului de jocuri de noroc, iar dacă nu depune declaraţie la Finanţe poate să trăiască bine sănătos. Dacă ANAF-ul nu vine peste el, e greu de crezut că cei care joacă la păcănele sau alte jocuri de noroc pe internet îşi vor declara câştigurile.
Organizatorii de jocuri de noroc sunt obligaţi să dea bani pentru tratarea dependenţei de jocuri de noroc
De asemenea, Guvernul îi obligă stop_coloana pe organizatorii jocurilor de noroc să transfere între 1.000 şi 5.000 euro anual în contul unei fundaţii care va derula activităţi şi programe de protecţie a ti-nerilor împotriva acestui tip de jocuri, precum şi pentru prevenirea şi tratamentul dependenţei faţă de jocurile de noroc, potrivit sursazilei.ro.
O fi un fel de “mântuire” propusă de Guvern pentru organizatorii de jocuri de noroc, având în vedere câţi dependenţi de jocuri de noroc sunt în ţară, dar şi în judeţ, mai ales în rândul ti-nerilor. Însă cine poate garanta că organizatorii nu pot să înfiinţeze astfel de fundaţii pentru a nu pierde bani?
Ministerul Educaţiei şi MTS vor primi câte 2 la sută din taxa pe jocurile de noroc
Ministerul Tineretului şi Sportului va primi doi la sută din taxa pe jocurile de noroc în urma modificării sistemului de împărţire a banilor din sumele colectate de stat din taxe pentru acordarea licenţei de orga-nizare şi exploatare a jocurilor de noroc, potrivit economica.net. De asemenea, tot doi la sută va primi şi Ministerul Educaţiei.
Prin ordonanţa de urgenţă, Guvernul a decis ca, din suma totală colectată din taxa pe jocurile de noroc, unu la sută să revină Ministerului Culturii (pentru Fondul cinematografic şi Programul de Restaurare a Monumentelor), restul de patru la sută sută fiind împărţit în mod egal între Ministerul
Sălajul e pe locul opt în ţară la “păcănele”
Sălăjenii nu sunt străini de jocurile de noroc, în special când vine vorba de “păcănele”. O relevă şi un studiu al PricewaterhouseCoopers, unde se precizează că la nivelul judeţului nostru sunt apro-ximativ 800 de săli cu aparate slot-machine, şi o medie de 3,5 aparate la mia de locuitori. Judeţul Sălaj este pe locul opt pe ţară la număr de aparate raportat la populaţie, reiese din studiu. În Zalău, de exemplu, aproape ca nu există stradă pe care să nu găseşti un local cu sală de jocuri de noroc. Multe sunt în imediata apropiere a liceelor. După cum spun cunoscătorii, localurile cu “păcănele” apar ca ciupercile după ploaie, de unde rezultă bunăstarea proprietarilor de jocuri de noroc.
Un zălăuan dependent de renumitele slot-machines a ales să facă dezvăluiri în Graiul Sălajului în luna decembrie despre drama pe care o trăieşte. Povestea lui este cutremurătoare, iar detaliile despre ce se întâmplă în lumea obscură a jocurilor de noroc sunt şocante. Acesta e de părere că familiile nu ar trebui să-i ascundă pe dependeţi, precizând că dependenţa de jocuri de noroc e chiar mai gravă decât dependenţa de alcool. De asemenea, zălăuanul atrage atenţia că dependenţa nu-i ocoleşte nici pe copii, nici pe medici, nici pe ingineri. Însă cei mai afectaţi sunt adolescenţii, unii dintre ei ajungând să fure bani de la părinţi să joace, iar în loc să meargă la şcoală, stau ore întregi la păcănele.
