Conducatorii tarisoarei isi doresc sa facem fata crizei financiare cu strategia taranului sarac: trebuie sa strangem cureaua si speram ca astfel vom iesi din saracie. Dar, taranul nu a iesit din saracie, ci a devenit si mai sarac. Cand ai probleme financiare, desigur nu esti risipitor. Dar in primul rand te gandesti de ce ai ajuns in aceasta situatie si ce trebuie sa faci pentru a nu mai ramane in saracie. Taind brutal cheltuielile este un mod de adancire a capacitatii de depasire a starii actuale. Puterea de cumpararea a scazut drastic, direct proportional cu standardul de viata. Cum mai putem sa sustinem economia daca o pereche de pantofi pe care o cumparai in urma cu trei ani la 95 de lei si-a dublat acum pretul? Sa nu mai punem la socoteala pretul carburantului. Daca in iarna lui 2008 un litru de benzina fara plumb costa sub trei lei, acum acesta aproape ca atinge sase lei. Traim mult mai prost decat ne arata indicele celor de la statistica. Dovada, am ajuns sa cumparam produse ieftine, marci „de criza”, nou aparute pe piata. Ca de exemplu, produsele „1”; de o calitate indoielnica, dar fara concurent pe piata in ce priveste pretul.
Profunzimea crizei economice si sociale ne impune sa intelegem ca ne confruntam cu un complex de probleme care impun un pachet de solutii. Este nevoie sa regandim ce este economia romaneasca si care este relatia dintre ea si societatea romaneasca. Romania a facut aici o eroare fundamentala. Privatizand, am crezut ca statul trebuie sa se retraga complet din economie si aceasta va creste prin propriile sale mecanisme. Statul s-a retras din economie acolo unde era vital nevoie de el, dar s-a implicat ca partener corupator si demotivator in zone gri, care au devenit veritabile gauri negre de scurgere a resurselor existente.

Post Views: 80