As incepe prin citarea uneia dintre opiniile filozofului roman Teodor Diamant: „Nu exista libertate individuala, dreptate, nici ordine fara un minim de existenta asigurata poporului.” Lungul sir de promisiuni mincinoase si de strategii de guvernare cu scop si sens unic nu fac decat sa sporeasca amarul si tristetea celor care nu traiesc din politica, dar suporta consecintele ei cu sperante intrate in coma profunda. Din ceea ce au fost candva, romanii au ajuns un popor trist. Si mai trist acum dupa rezultatul motiunii. Este dureros de preocupat de criza care ii ameninta existenta si ii supraalimenteaza scepticismul. Un sondaj arata ca cele mai impova-ratoare cheltuieli tin de intretinerea casei si cumpararea alimentelor, iar situatia se va agrava in perioada iernii. Guvernul Boc stia de anul trecut ca economia romaneasca va fi grav afectata, ca putea lua masuri de austeritate inca de atunci. Dar fie s-a mintit, fie s-a ascuns acest lucru. A fost, iata, mai la indemana cinica reducere a salariilor cu 25 la suta si cu 15 la suta a pensiilor. Avea dreptate filozoful; nu poti starpi coruptia, nu poti face ordine, dreptatea umbla cu capul spart, daca neamul tau n-are minimul de existenta asigurata. Sau poate asa se vrea; coruptia sa dea in floare, dezmatul sa triumfe, mocirla minciunii sa fie tot mai cleioasa.