Două piese deosebite și importante din patrimoniul Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău – o spadă scurtă de bronz cu teacă descoperite la Firminiș, comuna Mirșid, și o statuetă de bronz descoperită la Porolissum, redând un leu – vor fi admirate până în aprilie 2024 în cadrul expoziției-eveniment „Dacia. L’ultima frontiera della romanità”.

Gazda evenimentului cultural este prestigiosul Muzeu Național Roman din Roma (Termele lui Dioclețian), cel mai mare și mai valoros proiect expozițional din ultimii 25 de ani dedicat civilizației geților și dacilor, celei romane, precum și civilizațiilor primilor migratori în spațiul de la nord de Dunăre, în perioada cuprinsă între sec. VII a.Chr. și sfârșitul sec. VII p.Chr..

Piesele Muzeului din Zalău au călătorit la Roma alături de alte aproximativ 1000 de piese deținute de 47 de muzee din țară, marcându-se astfel 15 ani de la semnarea parteneriatului strategic consolidat între România și Italia și 150 de ani de la înființarea primei agenții diplomatice a României în Italia, după cum informează reprezentanții Muzeului Județean de Istorie și Artă (MJIA) Zalău.

credit foto: Muzeul Județean

”Spada scurtă de bronz cu teacă de la Firminiș aflate în colecția Muzeului Județean de Istorie și Artă din Zalău sunt deja o prezență constantă în expozițiile din străinătate organizate în ultimele două decenii la care și muzeul nostru a fost partener (Germania, China, Belgia). Nu puteau lipsi nici din expoziția: „Dacia. L’ultima frontiera della romanità” găzduită de Muzeul Național Roman din Roma (Termele lui Dioclețian).
”Există o interesantă poveste a celor două piese descoperite întâmplător în perioada interbelică și ajunse abia în 1976 în colecția muzeul nostru. Cu foarte mare probabilitate cele două piese provin dintr-un mormânt, însă ceea ce surprinde în mod plăcut ochiul privitorului este măiestria realizării prin turnare a spadei și tecii de bronz. Este greu de spus dacă cele două artefacte sunt produse locale, transilvănene, realizate cândva la cumpăna dintre secolele VII – VI î. Chr. sau reprezintă mărturii ale contactelor cu zonele nord-pontice, cu lumea scitică unde astfel de piese, în egală măsură arme dar și însemne ale puterii sunt foarte frecvente, mai ales în kurganele din zona de stepă. Dacă spada este o realizare de foarte bună calitate, bine proporționată și echilibrată, cu garda în formă de fluture, în schimb teaca este o dovadă de măiestrie a meșterului ce a realizat-o. Teaca are la partea superioară o placă de fixare pe centură cu un orificiu și un ornament ajurat constând din triunghiuri dispuse alternativ ceea ce creează impresia unui motiv în ”zig-zag”. La partea superioară a tecii propriu-zise apare un ornament constând din 2 <cruci gammate / zvastică>, iar pe partea opusă apare un ornament ajurat asemănător celui de pe placa de fixare pe centură. Pe partea dorsală a tecii apare un alt ornament ajurat, dispus pe toată lungimea ei, în forma unui ”schelet de pește”. Buterola tecii este modelată foarte artistic în forma unui cap de pasăre răpitoare. Iată de ce valoarea istorică a pieselor este dublată de o mare reprezentativitate artistică pentru ceea ce arheologii și istoricii de artă numesc <stilul animalier> al artei stepelor din epoca fierului”, a dezvălui dr. Ioan Bejinariu, cercetător științificîn cadrul instituției.

Potrivit aceleași surse, statueta de bronz de la Porolissum, care redă un leu, fiind o remarcabilă operă de toreutică din perioada romană din provincia romană Dacia, a fost inclusă în expoziția de la Roma pentru a evidenția splendoarea și măiestria artei antice.

Piesa a fost descoperită în anul 1983 în timpul cercetărilor arheologice în castrul roman de pe dealul Pomăt și este un exemplu autentic al bogăției culturale și artistice a epocii.

Post Views: 995