Sorin Ovidiu Vintu a primit pentru şantajarea lui Sebastian Ghiţă o pedeapsă de şase luni de inchisoare ţinand cont de handicapul locomotor şi sănătatea precară a acestuia, dar instanţa a dispus executarea pentru ca scopul pedepsei să fie atins şi să constituie un avertisment suficient.
Instanţa arată in motivarea deciziei că fapta de care este acuzat Sorin Ovidiu Vintu este dovedită, gravă, dar că nu se poate stabili o pedeapsă mai mare in cazul acestuia din cauza stării sale precare de sănătate şi a „handicapului locomotor major” al acestuia.
Instanţa precizează că la stabilirea cuantumului pedepsei nu poate face abstracţie de faptul că intinderea şi periculozitatea activităţii infracţionale nu sunt cele expuse in rechizitoriu, ci mai restranse, „astfel cum s-a reţinut in prezentarea situaţiei de fapt”.
Judecătorul nu a putut ţine cont, potrivit normelor legale penale in vigoare, de faptul că omul de afaceri Sorin Ovidiu Vintu este judecat şi pentru alte infracţiuni, aplicand principiul prezumţiei de nevinovăţie.
Totodată, judecătorul notează in motivare că Sorin Ovidiu Vintu „a considerat ca fiind firească această atitudine al cărei conţinut intruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de şantaj”, astfel că, in ipoteza in care nu ar executa pedeapsa, „scopul pedepsei nu ar putea fi atins, iar pronunţarea condamnării nu ar putea constitui un avertisment suficient că inculpatul nu va repeta acest comportament”.
Instanţa mai arată că dacă lui Sorin Ovidiu Vintu i se va aplica in final o pedeapsă cu executare, acesta „urmează a fi cazat intr-un spaţiu amenajat (reamenajat) … cu respectarea recomandărilor instituţiilor europene in materie, in special a Comitetului European pentru Prevenirea Torturii şi a Tratamentelor sau Pedepselor Inumane ori Degradante”. Astfel, Sorin Ovidiu Vintu ar trebui ca pe timpul detenţiei să fie cazat, potrivit acestor norme, „intr-un spaţiu adaptat nevoilor sale” şi să ii fie acordată asistenţa medicală necesară.
Referitor la fapta de şantaj conturată din probele anchetatorilor, instanţa arată că agravanţa acesteia este dată de „ameninţarea dării in vileag a unei fapte reale sau imaginare compromiţătoare pentru persoana ameninţată”.
Sorin Ovidiu Vintu declara, după pronunţarea deciziei de condamnare la şase luni de inchisoare cu executare, că a atacat cu recurs sentinţa şi că va aduce argumente suplimentare pentru care consideră că nu ar trebui condamnat.
„Probabil că nu am fost suficient de convingător la instanţa de fond. Voi incerca să aduc argumente suplimentare la Curtea de Apel Bucureşti pe care le veţi auzi atunci”, a spus atunci Vintu.
In 23 mai 2011, Sorin Ovidiu Vintu şi Ion Ilie Cezar au fost trimişi in judecată, in stare de arest, pentru şantaj, de către procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din Parchetul Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Cei doi au fost arestaţi preventiv in 29 aprilie 2011 şi eliberaţi in 16 iunie de o instanţă a Tribunalului Bucureşti, care a motivat hotărarea prin faptul că „notorietatea negativă a lui Sorin Ovidiu Vintu, in lipsa unor condamnări definitive pentru faptele imputate, nu-l poate priva de dreptul legitim de a fi liberat provizoriu in cursul procesului penal, iar măsura arestului preventiv nu numai că nu se mai justifică, dar este şi excesivă”.
Potrivit acuzării, in perioada martie – aprilie 2011, Sorin Ovidiu Vintu şi Ion Ilie Cezar l-au constrans, prin ameninţare, pe Sebastian Ghiţă, parte vătămată in dosar, să le remită suma de 150.000 de euro ori să accepte denunţarea unui contract cu scopul obţinerii injuste, in folosul lor de beneficii materiale cu consecinţa prejudicierii părţii vătămate. Concret, constrangerea a fost realizată de către Sorin Ovidiu Vintu şi Ion Ilie Cezar prin ameninţarea cu uciderea lui Sebastian Ghiţă, a familiei sale, respectiv compromiterea imaginii publice.