Procurorii DIICOT au efectuat ieri 21 de percheziţii domiciliare simultane in Sălaj, Iaşi, Braşov, Ilfov şi Bucureşti, pentru a depista ilegalităţile comise de cei care plasează forţă de muncă in străinătate, trimiţand practic oamenii in lagăre de muncă.
Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală şi Serviciul Teritorial Iaşi au destructurat un grup infracţional, format din 15 persoane, grup specializat in comiterea infracţiunii de trafic de persoane in vederea exploatării pentru muncă in alte ţări din Uniunea Europeană. Pentru a-i depista pe cei invinuiţi, procurorii DIICOT au efectuat ieri un număr de 21 de percheziţii domiciliare simultane pe raza municipiului Bucureşti şi a judeţelor Iaşi, Ilfov, Braşov şi Sălaj.
In mod concret, oamenii legii au constatat că sub coordonarea liderilor grupului – Niculcea Stejărel, de 53 de ani, şi Caia Gheorghe, de 50 ani, cele 15 persoane „au infiinţat mai multe societăţi comerciale care, in mod aparent legal, desfăşurau activităţi de recrutare şi plasare a forţei de muncă in Cehia, Spania, Italia, Germania şi Cipru, cu prezentarea unor oferte de muncă false, cu privire la condiţiile de muncă, salariul oferit de angajator, condiţiile de masă şi cazare”, potrivit unui comunicat de presă al DIICOT. Din investigaţiile efectuate a reieşit că cei in cauză au racolat, in perioada 2009-2011, un număr foarte mare de persoane ce au fost trimise la muncă in Cehia, Spania, Italia, unde au fost exploatate prin muncă de angajatorii străini. Intre racolatorii din Romania şi angajatorii sau intermediarii străini existau inţelegeri prealabile pentru furnizarea cat mai multor cetăţeni romani ca forţă de muncă pe relaţia externă.
Cetăţenilor romani li se prezentau oferte de muncă avantajoase, condiţii de cazare foarte bune şi salarii atractive, cuprinse intre 800 şi 1200 Euro pe lună insă, in străinătate, niciuna dintre aceste condiţii nu era respectată. „Muncitorii erau cazaţi in condiţii mizere in spaţii insalubre, adesea cu igrasie şi insecte in camere, fără paturi, apă curentă şi căldură, pentru care erau obligaţi să plătească diferite sume de bani, iar după prestarea activităţilor lucrative acestora li se refuza plata salariilor promise, sau erau remuneraţi cu sume infime. Se proceda astfel, pentru a-i determina pe cetăţenii romani să renunţe la locul de muncă şi pentru a fi inlocuiţi cu alte serii de muncitori care plăteau comisioane in Romania (intre 800 şi 1200 de lei), existand profituri atat pentru racolatorii romani, cat şi pentru angajatorii străini”, se arată intr-un comunicat al Poliţiei Romane.
La sediul D.I.I.C.O.T. – Structura Centrală şi Serviciul Teritorial Iaşi au fost conduse un număr de 22 de persoane, dintre care şi sălăjeni, faţă de care s-a dispus inceperea urmăririi penale pentru săvarşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat şi trafic de persoane. La desfăşurarea acţiunilor de ieri au participat ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul direcţiilor de combatere a crimei organizate.
Vă amintiţi de Zeiskam?
Numeroşi sălăjeni reclamă ilegalităţile comise de firmele de plasare a forţei de muncă in străinătate. Ziarul nostru a inserat in paginile sale in toamnă materiale ample bazate pe mătruriile unor sălăjeni care au ajuns pe plantaţiile de ceapă şi ridichi de la Zeiskam (Germania) prin intermediul unor indivizi din Lompirt. „Aţi ajuns la Auschwitz”, le-a spus sugestiv şoferul de pe microbuzul care i-a dus pe romani in Germania. Şi, intr-adevăr, Zeiskam nu se deosebea cu mult de lagărul morţii, lipseau doar camerele de gazare. Cazarma unde era de tipul unei inchisori americane. De locuit se locuia in containere. Paturile erau supraetajate. Pereţii plini de igrasie trebuiau curăţaţi de către romani pentru a nu plăti amenzi. Mai mult, duşul, WC-ul şi bucătăria erau la comun amplasate la zeci de metri de locul de cazare. Rufele ţi le puteai spăla doar noaptea. Duş nu puteai face decat dacă te aflai printre primii la rand, pentru că se termina apa caldă. Cat despre venitul promis acesta adesea ajungea la jumătate. Şi asta pentru că ţi se reţineau bani pentru orice (tacamuri, pătură de pat, mănuşi, echipament de lucru etc). Se lucra zi lumină (12-13 ore). Ploaia nu conta. Peste 350 de sălăjeni au fost exploataţi pe plantaţiile de ceapă şi ridichi de la Zeiskman. Li s-au promis condiţii decente de lucru, dar s-au trezit umiliţi, exploataţi şi cu banii luaţi.

Post Views: 87