Sălajul așteaptă turiști cu latrina in spatele casei și cu drumuri de pămant

45 de milioane de euro, bani de la Uniunea Europeană, ar fi trebuit să transforme în șapte ani 300 de sate românești în magnet pentru turiști. Planul Național de Dezvoltare Rurală lansat în 2007 de Guvernul Tăriceanu trebuia să aducă satele românești la un standard european. Planul prevedea, printre altele, ridicarea unor pensiuni și agropensiuni care să creeze noi locuri de muncă și să atragă turiști în mediul rural. În situația asta, înființarea centrelor de informare turistică ar fi fost o gură de aer pentru satul românesc. Dar n-a fost să fie așa.

Aproape două milioane de euro din banii europeni au ajuns în Sălaj pentru construirea de centre de informare turistică și marketing. Sunt fonduri nerambursabile pentru 23 de unități administrativ teritoriale sălăjene, obținute prin proiecte depuse pe Măsura 313 – Dezvoltarea turismului. Unele dintre ele încă mai au drumuri de pământ, apa o beau tot din fântână, iar de canalizare nu se știe. Puține sunt comunele care au o pensiune agroturistică, care au reușit până acum să introducă apa și canalizarea, să asfalteze ulițele, să atragă investitori străini.

Păstrarea tradiției, la loc de frunte

Centrul de informare turistică și marketing din Creaca este aproape finalizat și va fi inaugurat la sfârșitul lunii iulie. Valoarea investiției este de 181.237 de euro. Primarul Eugen Terec a avut grijă ca această construcție să păstreze întrutotul tradiția arhitectonică de pe Valea Agrijului. Trei camere, prispă, acoperiș din șindrilă. Aici va fi o bibliotecă cu lucrările scriitorilor autohtoni, dar și un „altar” de cununie pentru cei ce vor să-și lege destinele în stil rustic. Cât despre obiectivele turistice din zonă, Terec nu se plânge. „Vrem să promovăm cele șase biserici de lemn din comună și Castrul roman de la Brusturi. Turnurile romane de la Brebi și mormintele romane din Jac, Dealul Dumbrava cu formele sale exocarstice sunt alte obiective care pot stârni interesul turiștior”. Ce-i drept, locuri de cazare pentru potențiali turiști nu sunt în comuna Creaca, dar mizăm pe o pensiune din Moigrad. Cât despre personalul care va lucra la centrul turistic, acesta va fi plătit din bugetul local și în organigramă există un post vacant de bibliotecar. Până turiștii vor lua la talpă ulițele comunei Creaca, ar trebui finalizat proiectul de aducțiune a apei, asfaltarea drumului din Borza. Cât despre canalizare, bani nu există la bugetul de stat.

E păcat să nu folosim banii, dacă tot ni i-a dat UE

Centrul de informare turistică din Benesat este în casă nouă. 200.000 de euro a costat investiția. „E păcat să nu o fi făcut, dacă tot ne-a dat Uniunea Europeană bani. Nu puteam decât să-i fi folosim în turism. Și har Domnului că au turiștii ce vizita. Strâmtorile {icăului sunt asaltate în perioada de vară. Avem Balta de la Bensat, Statuia de piatră a Maicii Domnului, Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli” din Benesat, Muzeul etnografic din Aluniș și peisaje de mare atracție”, ne explică primarul Sorin Romocea. Centrul nu a fost dat încă în folosință. Se așteaptă recepția lui. Apoi urmează dotarea. Regulamentul UE prevede ca în aceste centre să lucreze două persoane. Dar din bugetul local abia dacă va putea fi plătită una. stop_coloana

Mai trebuie adusă apa și făcută canalizarea

La Gâlgău, investiția Centrul de informare turistică și marketing nu-i finalizată. Poate în septembrie, crede primarul Cristian Ungur. Valoarea centrului se ridică la 200.000 de euro. Ce consideră edilul că ar fi atracție pentru turiști: cele două biserici de lemn din Bârsău Mare și Fodora, apoi ruinele turnurilor romane dintre Căpâlna și Gâlgău. Pentru acest ultim obiectiv va fi amenajat un traseu turistic. Câțiva investitori intenționează să construiască pensiuni turistice la Frâncenii de Piatră, într-un peisaj spendid. În comună există deja două pensiuni turistice care oferă diverse facilități turiștilor. Până va fi finalizat centrul de informare turistică, primarul Ungur mai are de tras pentru introducerea apei potabile în satele Fodora și Dobrocina și pe ulițele laterale ale Gâlgăului.

Turism la Hereclean cu Monumentul de la Guruslău

Primarul comunei Hereclean, Dobrai Francisc, a mizat pe Monumentul lui Mihai Viteazul de la Guruslău când a accesat fonduri europene pentru Centrul de informare turistică. Fondul turistic natural Rezervațiile de la Panic sunt foarte puțin valorificate. Biserica de lemn din Bocșița și conacul Sebeș din Panic ar putea constitui puncte de plecare pentru dezvoltarea unui turism de calitate. Poate când se va da în folosință centrul de informare, lucrurile vor lua altă turnură.

Ce să informezi și pe cine?

O vânzătoare din Halmășd, comună care are un Centru de informare turistică, dar stă mai mult închis, la fel ca și cele din Nușfalău, Horoatu Crasnei, Valcău de Jos etc., spunea: „Era mai importantă canalizarea în sat, apa în sat, gazele în sat.”. Dragoș Răducanu, președintele Federației Patronatelor din Turism spunea și el: „E o prostie. Am avut niște bani să construim niște centre, le-am construit și nu le folosim. Ai luat banii. Dar pentru ce? Ce să informezi și pe cine?” Iar Dan Matei Agathon spunea la rândul lui: „Nu poți să te apuci de un centru de informare turistică, în localități în care ai ca obiective turistice o biserică și o troiță”.

Chiar dacă n-au ghizi turistici, primarii sunt optimiști

Și totuși, primarii nostri sunt optimiști. O să vedem cum vor fi când comisari europeni vor veni să constate ce s-a întâmplat cu banii. În teoria lor, ușile acestor centre urmează să rămână deschise zece ore pe zi. Turiștii ar fi aflat aici informații despre trasee, pensiuni sau restaurantre, dacă există. Tot pe hârtie, aceste centre tebuie să aibă doi angajați cu atestat de ghid turistic, bază de date, pliante. Uniunea Europeană, finanțatorul acestor proiecte, condiționează plata ultimei tranșe de existența celor doi angajați cu atestat de ghid turistic. Câți dintre primarii sălăjeni vor pune mâna pe ultima tranșă din bani europeni?