Indiferent de modul in care va fi reorganizată Romania, Sălajul va ieşi in pierdere, intr-o zonă in care judeţele dezvoltate ar fi principalii beneficiari de pe urma formării noilor structuri administrative.
Guvernul are termen ca in maxim o lună să finalizeze proiectul de lege pentru reorganizarea teritorială a Romaniei. Inlocuirea judeţelor cu regiuni, respectiv reorganizarea teritorială, este principala condiţie a Uniunii Europene pentru ca Romania să poată accesa fonduri importante prin programul de dezvoltare al UE. Sălajul nu trebuie să se aştepte la nimic bun de la această reorganizare. Populaţia judeţului nostru reprezintă mai puţin de nouă la sută din totalul populaţiei din Regiunea de Nord-Vest, in care judeţe mai dezvoltate din toate punctele de vedere, cum sunt Clujul şi Bihorul, ar avea cel mai mult de beneficiat de pe urma reformei administrative.
Varianta voievodate
O primă variantă este inspirată după modelul polo-nez. Aceasta constă in desfiinţarea judeţelor şi crearea unor structuri cu cate 3-4 milioane de locuitori, de tipul voievodatelor din Polonia, a căror autoritate să fie exercitată direct asupra comunelor, oraşelor şi municipiilor. Intr-o regiune care ar urma să depăşească 3 milioane de locuitori, sălăjenii nu se pot compara cu cei din judeţul Cluj atat economic, cat şi demogra-fic. Sălajul este cel mai mic judeţ din regiune, cu o populaţie de 250 de mii de locuitori, in comparaţie cu judeţul Cluj care se apropie de 700 de mii de locuitori. Salariul mediu net de peste 1.500 de lei din Cluj este cu aproape 50 la sută mai mare decat cel din Sălaj, care se află puţin peste limita de 1.000 de lei. Această reorganizare va duce la crearea unei diferenţe şi mai mari intre judeţele mari, dezvoltate, şi cele mici, cum este Sălajul.
Varianta regiuni
A doua variantă pentru reforma administrativă presupune reorganizarea Romaniei in opt judeţe, pe structura actualelor regiuni de dezvoltare, cu tot atatea consilii judeţene, dar cu atribuţii diminuate in favoa-rea consiliilor locale şi a prefecturilor. Deciziile vor fi luate la nivel mai inalt, dar se păstrează o zonă de tampon pentru transferul autorităţii. Deşi prin reorganizarea teritorială se urmăreşte formarea unor noi structuri cu o populaţie de peste trei milioane de locuitori, regiunile de dezvoltare au intre 1,9 şi 3,6 milioane de locuitori. In această a doua variantă, Sălajul va fi inclus in judeţul Crişana, şi va reprezenta sub nouă la sută din totalul populaţiei de 2,7 milioane de locuitori ai viitoarei structuri administrative. Acest tip de organizare ar fi puţin mai benefic Sălajului, in comparaţie cu impărţirea in voievodate, pentru că ar reprezenta o pondere puţin mai mare din totalul popu-laţiei, iar influenţa consiliilor locale va creşte in detrimentul consiliului judeţean. Varianta regiunilor este in acest moment favorită.
Ambele variante ne dezavantajază
Sălajul nu ar avea de caştigat, indiferent de tipul de reorganizare la care va recurge Guvernul. Este cel mai mic judeţ din nord-vestul ţării, in vecinătatea judeţelor Cluj şi Bihor care au o populaţie de peste două ori mai mare şi un nivel de dezvoltare ce le favorizează in atragerea investiţiilor.
Sălajul va cădea cu siguranţă in plan secund. Influenţa pe care o au şefii de consilii judeţene in prezent se va diminua şi mii de posturi administrative nu-şi vor mai avea locul in noua structură. Eliminarea acestor posturi din administraţie va fi doar varful aisbergului. Puterea vrea să reducă 140.000 de posturi.
Reorganizare dictată de fondurile UE
In urma reorganizării teritoriale, Romania ar beneficia de 10 miliarde de euro in perioada 2013-2014, prin programul de dezvoltate al Uniunii Europene. Suma va fi alocată pentru viitoarele lucrări de infrastructură, a reţelei de canalizare şi drumurilor judeţene. Reorganizarea teritorială, este o condiţie de bază impusă de UE pentru accesarea acestor fonduri, dar a fost amanată de mai bine de opt ani pentru că dispariţia judeţelor va duce automat la mii de posturi administrative desfiinţate, ca urmare a decimării sau chiar a dispariţiei consiliilor judeţene şi a relocării prefecturilor la nivel regional. In interiorul PDL se discută două variante pentru reorganizarea administrativă. PDL doreşte crearea a opt regiuni, pe cand UDMR oscilează intre 14 şi 16, potrivit senatorul sălăjean Gheorghe Pop. Senatorul este de altfel de părere că in condiţiile in care „ţara se confruntă cu o criză fără precedent a sistemului medical primar iar in subsidiar se plănuiesc alte cateva zeci de mii de reduceri de personal”, reorganizarea administrativ-teritorială este un subiect important, dar nici pe departe prioritar.

Post Views: 73