Sig la inceput de an şi de deceniu

Ajutorul social sursă de existenţă
In comuna Sig 425 de persoane trăiesc din ajutor social. Marea majoritate sunt ţigani din satul Mal. Altfel zis din Mal II. Intr-o şedinţă cu aparatul primăriei se punea in discuţie persoanele care posedă bunuri ce nu sunt considerate de strictă necesitate pentru nevoile familiale. Primarul Florian Bonţe este de părere că cei ce au autoturisme in folosinţă şi nu in proprietate aşa cum prevede legea n-ar trebui să fie incluşi la ajutor social pentru că ei utilizează zilnic aceste mijloace de transport obţinand beneficii, iar proprietarul poate fi o rudă indepărtată sau un cunoscut. Nu sunt chiar atat de bogaţi ţiganii din Mal, incat să fie vitregiţi de ajutorul social.
Opt dascăli mănancă painea după ţigani
La ora actuală in comunitatea de ţigani poţi ajunge fără a intalni pe drum pic de noroi. Pe vremuri doar cu cizme de cauciuc. Anul trecut in Mal II vieţuiau in jur de 700 de tuciurii. Anul acesta numărul lor a crescut cu o sută şi mai bine. Primarul Bonţe este ingrijorat nu atat de situaţia natalităţii ţiganilor cat de reducerea cadrelor de poliţie din zonă. Dacă n-ar fi poliţiştii recunoaşte edilul, furturile de lemne, de găini, sparge-rile de case s-ar ţine lanţ. Aşa că frica păzeşte via. După cei peste 200 de puradei preşcolari şi şcolari din ciclul primar işi caştigă painea opt cadre didactice. Chiar dacă la Şcoala din Mal II se invaţă şi limba romani, frecvenţa este redusă la unitatea de invăţămant. Doar alocaţia ii determină pe ţigani să-şi trimită copiii la şcoală.

Sportul prinde iar aripi
Pe vremuri echipa de fotbal „Stejarul” Sig era o formaţie de temut in eşalonul secund al fobalului sălăjean. Odată cu apariţia noilor legi funciare, terenul de fotbal din centrul de comună a fost retrocedat foştilor proprietari. Fotbalul şi sportul in genere au intrat intr-un con de umbră. Primarul Florian Bonţe, mare iubitor al sportului a depus un proiect indrăzneţ pe Ordonanţa de Guvern nr. 7 avand ca obiectiv constuirea unei baze sportive in localitatea Tusa. Şi proiectul a prins conturul realităţii. Peste şase sute de mii de lei au fost alocaţi in vederea construirii bazei. Baza sportivă, inaugurată in toamna trecută are in componenţă un teren de fotbal gazonat, cu tribune şi scaune, o piată de atletism cu groapă pentru sărituri, teren de volei şi tenis de camp. In incinta complexului sportiv a fost ridicată o clădire care adăposteşte două vestiare pentru jucători, vestiare pentru arbitri, sală de conferinţe, grupuri sociale cu duşuri. Intr-un spaţiu adiacent terenului de fotbal va fi amenajat un teren de handbal, iar in vecinătatea bazei sportive va lua naştere un parc. Este visul primarului Bonţe care-i de profesie inginer horticol.

Măturoaie şi ciuperci, asfalt şi apă la robinet
Aurel Rezmiveş este un fel de bulibaşă al ţiganilor din Mal II. Locuieşte intr-un palat, nici mic nici mare construit in stil ţigănesc. Pare om de treabă. La ceasul vizitei noastre tocmai se intorcea din pădure cu o căruţă plină cu nuiele de mesteacăn. El ca şi majoritatea bruneţilor din Mal II se ocupă cu confecţionarea măturoaielor. Nuielele se culeg pană dă frunza. Pe urmă nu mai sunt flexibile, devin rigide şi iese marfa proastă. Adesea sunt alungaţi de pădurari pentru că rup crengile. Pădurarii au altă versiune; ţiganii taie copacul pentru a procura mai uşor nuielele. Alte familii umblă prin ţară pentru a colecta pene, nuci, in schimbul unor vase cu smalţul ştirbit. Vara care a trecut a fost darnică in ciuperci. Erau familii de ţigani care caştigau două-trei milioane de lei vechi pe zi, culegand ciuperci şi predandu-le la punctele de colectare. Trist este că, avizi de bani, ţiganii nu s-au gandit să pună la uscat sau la borcan ciuperci pentru iarnă. Le-ar fi prins bine acum. Asfaltul, apa la robinete, curentul electric sunt utilităţi de care la ora actuală beneficiază din plin cei peste 800 de ţigani din Mal II.
Cine are urechi să audă!
Comuna Sig are o suprafaţă de 8760 de hectare şi o populaţie de 3500 de locuitori. La Grupul Şcolar din Sig invaţă la ora actuală 750 de elevi. Vin copii din judeţul Bihor şi din comunele invecinate. Nefiind un internat, copiii stau in gazdă, in condiţii nu intotdeauna propice studiului. Un internat ar schimba faţa lucrurilor. Nădejdile puse in campus incep să se dărame. Şi ne mai batem in piept că sprijinim invăţămantul rural şi cerem performanţă din acest mediu… Cine are urechi să audă!
Campusul in agonie
Primarul Florian Bonţe este frămantat zi şi noapte de o problemă căreia momentan nu-i poate da de capăt. El nu-şi explică cum Guvernul Romaniei a alocat bani pentru constuirea unui campus şcolar la Sig, apoi a abandonat lucrarea la jumătate. In anul 2007 Primăria din Sig a cumpărat un teren in apropierea clădirii care găzduieşte Grupul Şcolar, in vederea construirii unui campus. Campusul din Sig este una dintre cele patru unităţi şcolare de acest fel aprobate in Sălaj. In primăvara anului 2008 au demarat lucrările. Campusul incllşude o clădire pentru săli de clasă, o alta pentru ateliere, un bloc cu zece garsonieir pentru cadrele didactice, cantină internat şi sală de sport. Lucrările s-au desfăşurat conform graficului pană in decembrie 2008. Executantul SC Drum Construct SRL din Şimleu Silvaniei n-a pus „traista” jos cand a văzut că nu mai sunt bani pentru lucrări. A continuat in speranţa că banii vor veni. S-a cheltuit pană in prezent un milion de euro. Unele dintre clădiri au fost ridicate pană la jumătate, altele pană la acoperiş, cateva pană la cota zero.
Doar promisiuni
De două veri şi două ierni nu s-a mai lucrat nimic din lipsa fondurilor. Bălăriile au năpădit campusul, apa s-a inflitrat prin pereţi distrugand cărămida. In această iarnă un perete nefinalizat a fost dăramat de vant. A incercaat Petru Bonţe, directorul Grupului Şcolar din Sig tot felul de demersuri, la mai marii ţării, dar na obţinut decat promisiuni. Nici primarul Florian Bonţe n-a stat cu mana in sin. A apelat la colegii de partid, a făcut memorii chiar la premierul Boc, dar deocamdată nimic. Primarul inţelege că trecem printr-o perioadă de criză, dar nu inţelege de ce nu s-au alocat fonduri măcar pentru conservarea campusului. Intemperiile il deteriorează iremediabil. Petru Bonţe susţine că ar avea semnale cum că Guvernul nu alocă bani pentru continuarea lucrărilor deoarece campusul n-a fost amplasat la Crasna. Şi mai susţine că nici Andreea Vass nu are la inimă campusul din Sig.