Sfinții Împărați Constantin și Elena: personalități marcante ale istoriei

Dragi cititori, astăzi Biserica Ortodoxă și Greco-Catolică consemnează o sărbătoare deosebit de importantă: Sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena.
Aceste două personalități marcante ale istoriei secolului IV au adus o contribuție extrem de valoroasă în multe domenii, însă impactul cel mai puternic a fost cel spiritual.
Proclamat împărat după moartea tatălui său, Constantin a intrat în conflict cu un tânăr numit Maxentiu, care aspira, la rândul lui, la înalta funcție de conducere. În ziua premergătoare luptei dintre ei, Constantin a văzut pe cer, deasupra soarelui, o cruce luminoasă care avea inscripția ”In hoc signo vinces”(”Prin acest semn vei birui”), iar în vis i s-a arătat apoi Mântuitorul Christos, spunându-i să pună acest semn pe toate steagurile sale. Constantin a ieșit biruitor în luptă, procedând întocmai precum i-a fost revelat. La Roma, pe Arcul de Triumf a lui Constantin, se află inscripția ”instinctu divinitatis”(”prin inspirație divină”), care dezvăluie mijlocul prin care Constantin a ieșit învingător.
În urma Edictului de la Milano, semnat în anul 313, împăratul Constantin a pus capăt persecuțiilor împotriva creștinilor și a dăruit libertatea de credință tuturor oamenilor. A generalizat duminica drept zi de odihnă, a interzis răstignirea ca modalitate de execuție și a interzis abandonarea copiilor mici. A adoptat legi împotriva adulterului și a avortului și a stabilit în legislație morala creștină. În anul 325 a convocat primul conciliu de la Niceea, în urma căruia a stabilit baze dogmatice și canonice ale religiei creștine. Împăratul Constantin a fost botezat pe patul de moarte și a murit în anul 337 în Nicomidia.

Multe dintre deciziile lui au fost atribuite mamei sale, ea fiind o apărătoare înflăcărată a creștinilor persecutați. Flavia Iulia Helena, mama lui Constantin, a fost o femeie deosebit de credincioasă și cunoscută pentru pietatea sa. Se spune că Elena a fost bolta Imperiului, ea fiind prima împărăteasă care și-a eliberat toți sclavii de la curte și a desființat suita de doamne care petreceau în lux și în intrigi. În urma unu pelerinaj făcut în Palestina și în provinciile răsăritene, Elena a descoperit adevărata cruce pe care a fost răstignit Iisus, iar, ulterior, a dispus construirea mai multor biserici, printre care și cea de la Sfântul Mormânt din Ierusalim.
Dragilor, omul a încercat de-a lungul secolelor să găsească altceva decât pe Dumnezeu care să-l facă fericit. Motivul pentru care această încercare nu poate reuși este următorul: Dumnezeu ne-a creat. El ne-a inventat așa cum un om inventează o mașină și, așa cum mașina nu poate funcționa fără benzină, la fel mașinăria umană nu poate funcționa fără Dumnezeu. Dumnezeu este combustibilul pe care sufletele noastre au fost menite să-l consume, de aceea nu are nici un sens să-i cerem lui Dumnezeu să ne facă fericiți pe calea proprie, fără să ne batem capul cu religia.
Acesta este secretul istoriei: se consumă energii fantastice, sunt clădite civilizații, sunt concepute instituții excelente, dar de fiecare dată se strică ceva. O deficiență fatală strică totul. Oamenii încearcă să facă societatea să funcționeze cu combustibilul greșit.
De aceea avem nevoie de oameni, asemenea împăraților Constantin și Elena, care să restabilească lista priorităților în lume și care să clădească întreg edificiul uman pe valorile creștine. Fără aceste premise de bază, orice reformă, orice încercare de mai bine sunt sortite eșecului.
Fie ca idealurile care i-au ghidat pe acești împărați să ne îmboldească și pe noi! La mulți ani tuturor celor ce le poartă numele!