Dragi cititori, un înțelept spunea: ”Mă uit în trecut, ca să pot avea perspectiva drumului”. Lecția trecutului este cea mai competentă și înzestrată lecție, pentru ca a fost deja probată, confirmată sau infirmată, în funcție de ecouri și consecințe.

Să privim împreună la viața și convingerile sfinților Andronic și ale soției sale, Iunia, cei pe care calendarul ortodox și greco-catolic îi așază astăzi în lumina reflectoarelor firii.

Ei au fost remarcați în suita celor șaptezeci de apostoli pentru că au crezut în Christos, înainte de convertirea apostolului Pavel. Ulterior, au devenit colaboratori fideli ai marelui apostol.

Andronic a fost episcop în zona Pannoniei și un valoros învățător și predicator al doctrinei creștine în foarte multe zone ale lumii. Alergând pretutindeni fără preget, el a smuls din temelie erorile nefaste ale diferitelor ideologii, dovedind cu destoinicie și curaj autenticitatea evanghelică.

Împreună cu Iunia au distrus templele idolatre, au construit biserici și au vindecat oameni, prin puterea harului divin. Lucrarea lor misionară a fost uimitoare și a biruit nenumărate inimi în primele secole ale Bisericii creștine. Îndemnați de pasiunea pentru adevăr și bine, oameni de diferite clase sociale au urmat învățătura creștină și au căutat să împlinească legea morală desprinsă din filigranul Evangheliei.

După ce au suferit în închisoare, cei doi au murit ca martiri în timpul împăratului Traian, care era un crunt persecutor al creștinilor, relicvele lor fiind găsite în zona Evgheniei.

Dragilor, în drumul nostru de devenire morală și spirituală, memoria este cea mai importantă armă în lupta pentru bine. Răul nu s-a terminat, ci doar s-a ”îmbrăcat”, de-a lungul generațiilor, în diferite forme, tot mai iscusit fasonate. Să acceptăm aceste evidențe ale vieților sfinților, care se impun nu numai unei abordări spirituale, ci și rațiunii și bunului simț.

Post Views: 841