Dragi cititori, Biserica Ortodoxă ne pune astăzi în lumina reflectoarelor un sfânt care a rămas în conștiința Moldovei pentru bunătatea pe care a avut-o față de cei nevoiași și bolnavi și prin lărgimea inimii pe care a arătat-o față de studenti și elevi, pe care i-a ajutat atât cu sfaturi și repere de viață, cât și cu cele materiale.

Om ferm și harnic, devotat vocației sacre care i-a fost încredințată de Providență, el s-a dedicat cu desăvârșire nu numai enoriașilor de care răspundea, cât și tuturor celor pe care Moldova avea să-i dăruiască, generație după generație, și care urmau să se bucure de activitatea prodigioasă pe care el a lăsat-o moștenire.

Iosif cel Milostiv, pe numele lui de naștere Iosif Naniescu, a fost mitropolit al Moldovei și al Sucevei între anii 1875 și 1902 și un mare cărturar român, membru al Academiei Române.

S-a născut în Basarabia, ca fiu al preotului Anania Mihalache şi al soţiei sale, Teodosia, din satul Răzălăi, ţinutul Soroca, la 15 iulie 1818. A învățat de mic ascultarea și smerenia, cât și datoria ce o are față de Dumnezeu și față de semenii aflați în suferință. Viața sa a fost conturată cu timpul petrecut pe la diferite mănăstiri, cu studiu riguros și cu meșteșugul cântărilor bisericești.

În anul 1873 fost ales episcop al Argeşului, iar peste doi ani, mitropolit al Moldovei. Aici a depus cea mai bogată activitate duhovnicească, teologică, pastorală și socială din toată viața sa, rămânând pentru urmași un exemplu viu și greu de imitat. După ce și-a servit cu destoinicie și fidelitate chemarea, după douăzeci și șapte de ani de mitropolie, Iosif Naniescu ”cel sfânt și milostiv” a trecut la cele veșnice în anul 1902, în ziua de 26 ianuarie.

Dragi cititori, a fi om cuprinde o datorie și nu o scuză, ne spune Nicolae Iorga. Datoria este o obligație morală universală. Toți avem o datorie față de Creator, față de frumos și de bine, avem o datorie față de noi înșine și față de cei de mâine și de poimâine – acesta este sensul existenței noastre. Iosif Naniescu și-a împlinit datoria cu responsabilitate, cu asumare și cu multă pasiune. Fie ca exemplul său de trăire să desfolieze întunericul inconștienței noastre și să scoată la iveală sentimentul datoriei!