Ziua bună, dragi cititori!

Astăzi, credincioșii ortodocși și catolici celebrează nașterea sfântului Ioan Botezatorul. El este singurul dintre sfinți, după Fecioara Maria, căruia i se atribuie trei sărbători în decursul anului: nașterea, moartea și botezul Domnului.

Ioan s-a născut în cetatea Orini, în familia preotului Zaharia. Elisabeta, mama sa, era descendentă din familia lui Aaron. Copilul Ioan a venit pe lume ca un dar al rugăciunilor evlavioșilor părinți care erau înaintați în vârstă. Nașterea lui Ioan  s-a petrecut cu șase luni înaintea nașterii lui Christos, el fiind numit de către Iisus ”cel mai mare dintre cei născuți din femei”.

După creșterea în sânul familiei, Ioan a ales să se retragă în deșertul Bethabara, unde va petrece un timp îndelungat de meditație și rugăciune. În pustie el și-a impus o asceză aspră, refuzând pâinea și băutura, îmbrăcându-se cu haine zgrunțuroase confecționate din păr de cămilă și hrănindu-se cu miere sălbatică și lăcuste. În acest timp de renunțare, Ioan primește darul credinței fervente, al bravului apostolat și certitudinea vieții veșnice, a împărăției Cerurilor, pe care o va proclama cu atâta zel în anii ce vor urma.

Ioan și-a început predica în Israel, în al 15-lea an al domniei Cezarului Tiberiu, pe când Ponțiu Pilat era procuratorul Iudeii. Mesajul principal transmis de el era: ”Pocăiți-vă, că s-a apropiat împărăția Cerurilor!” Trimis de Dumnezeu ”să facă drepte căile Domnului”, Ioan devine astfel prototipul sihastrului și al moralității. Spirit energic și neclintit, indiferent de riscurile pe care și le asuma, el a mustrat cu asprime ipocrizia și depravarea, cuvintele sale inspirate și ferme întorcând mulți oameni înspre inocență și înțelepciune.

Prețul plătit de Ioan pentru viața sa dreaptă și sfântă a fost decapitarea, ca urmare a mustrării virulente aduse regelui Irod Antipa, care trăia în păcat grav. Ioan devine astfel o personalitate puternică a Vechiului și Noului Testament. Martiriul său se derulează parcă astăzi în fața ochilor noștri, dând marturie vie de eroism, de conduită, de integritate.

Întreaga omenire are nevoie în zilele noastre de astfel de voci puternice asemeni celei a lui Ioan. Astăzi, decadența morală este în multe locuri așezată la rang de virtute. Sub impulsul materialității, pentru mulți dintre noi, sloganul ”carpe diem” a devenit singura finalitate a vieții. Am devenit bolnavi de această viață telurică, idolatrizând-o și neglijând împărația Cerurilor, despre care Ioan și nenumărați sfinți ai vremurilor au dat mărturie cu propria viață.

Ioan și-a jertfit viața pentru acest ideal, pentru adevăr și pentru dreptate.

Mi-ar place să cred că, dacă Ioan Botezătorul ar fi astăzi contemporan cu noi, deznodământul vieții sale ar fi diferit…Prin numeroasele instrumente sociale pe care le avem la dispoziție am putea preveni judecata sa nedreaptă…Printr-un lobby intens, mulți oameni influenți i s-ar alătura, iar întreaga mass-medie s-ar îngriji ca adevărul să fie dezvăluit lumii întregi. Pe internet s-ar semna petiții, iar organizațiile drepturilor omului i-ar sări cu repeziciune în ajutor. Nu știu dacă societatea postmodernă s-ar lupta pentru un astfel de erou, mi-ar plăcea să cred…

Dragi cititori, această sărbătoare a nașterii lui Ioan Botezatorul este cunoscută în popor și cu denumirea de Drăgaica sau Sânziene. Deși sunt asociate sărbătorii creștine, Sânzienele nu au legătură cu aceasta, ele avându-și originea într-un străvechi cult solar. Denumirea este preluată probabil de la Sancta Dia, zeița silvestră. Sânzienele erau considerate, din vremea lui Cantemir, ca reprezentări fitomorfe și divinități antropomorfe.

Să rămânem așadar în spiritul creștinesc, cinstindu-i astăzi viața sfântului Ioan, onorându-i amintirea, prețuindu-i martiriul și propunându-ne să-l imităm în credință și-n trăire.

La mulți ani tuturor celor ce-i poartă numele!

Post Views: 216