Ioana Deac
Dragi cititori, întreaga creștinătate de rit bizantin și latin îl serbează mâine pe Sfântul Dumitru, Izvorâtorul de mir, iar eu m-am gândit să vă trimit anticipat câteva crâmpeie din viața lui care să vă stârnească interesul.
Dumitru a fost un martir creștin, militar de profesie, care a trăit în secolul al III-lea, în vremea împăraților Maximilian și Dioclețian, în cetatea Tesalonic. El a fost fiul voievodului cetății Tesalonic, botezat în clandestinitate de părinții săi, de frica cruntelor prigoane împotriva creștinilor.
După moartea părinților, Dumitru a devenit voievod în locul tatălui său. Fiind primit cu mare bucurie de oamenii cetății și cârmuindu-și cu iscusință poporul, el a devenit un al doilea apostol Pavel pentru tesaloniceni, convertindu-i pe mulți la creștinism prin zelul și pasiunea ce o purta în inima sa pentru Mântuitorul Iisus Christos și pentru adevăratele valori.
Cunoscut ca fiind un bărbat renumit prin cultura, înțelepciunea și viața lui demnă, împăratul Maximilian l-a numit proconsul în Grecia, dar, ulterior, aflând că este creștin l-a supus unor suplicii de neimaginat și, nereușind să-l înduplece de la convingerile sale, l-a străpuns el însuși cu lancea.
Ulterior, pe mormântul sfântului Dumitru s-a intenționat ridicarea unei biserici, descoperindu-se astfel moaștele sale care izvorau mir, mireasma acestuia răsfirându-se în tot orașul.
Biserica ridicată pe mormântul său este unul din monumentele importante paleocreștine din Grecia, în lăcașul de cult fiind păstrate și astăzi moaștele sfântului Dumitru, prin venerarea cărora Dumnezeu a făcut nenumărate minuni și vindecări de-a lungul timpurilor.
Dragi cititori, viața Sfântului Dumitru a fost o ofrandă adusă idealului suprem și un eroism trăit la cele mai înalte cote. Să ne străduim să ținem pe primul plan al conștiintei aceste adevăruri pentru care au luptat sfinții și să nu le îngropăm în rătăcirea noastră morală.
Credința în Mântuitorul a fost punctul de sprijin absolut și motorul curajului supranatural de care acest colos al valorilor morale a dat dovadă în bătăliile sale existențiale. Să nu aruncăm aceste adevăruri și aceste mărturii extreme în lagărul de concentrare al ideilor, care sunt indiferența și uitarea, ci să le punem pe primul plan al conștiinței noastre, al priorităților noastre zilnice.
Fie ca viața acestui sfânt să ne aducă sens, speranță și impuls pentru schimbarea vieții!
La mulți ani tuturor celor ce-i poartă numele!
