Sfântul Agapie și însoțitorii săi pe calea desăvârșirii morale: Timolau, Dionisie, Romil, Plisiu și cei doi Alexandru, sunt serbați astăzi în calendarele bizantine și propuși ca repere în lupta cu injustiția și corupția. Eu au avut tăria de a proclama adevărul de credință în fața autorităților păgâne, chiar dacă acestea au încercat prin tot felul de promisiuni și amenințări să-i facă să renunțe la principiile creștine.

Acești purtători de valori au trăit pe vremea împăratului Dioclețian (284-305), o perioadă extrem de învolburată din cauza persecuțiilor la care erau supuși creștinii.

Agapie provenea din cetatea Gaza și a fost persecutat în Cezareea Palestinei, unde era guvernator Urban, în cel de-al doilea an al prigoanelor decretate de împărat. Cu prilejul unei sărbători păgâne, mai mulți creștini au fost martirizați pentru refuzul de a se închina la idoli. Poporul elin se aduna pentru a-i vedea pe creștini ținuți în lanțuri și pentru a se desfăta în chip grotesc înaintea spectacolului morții.

”Suntem creștini!”, a strigat tânărul Agapie, împreună cu însoțitorii săi. Ei au fost arestați, supuși la o serie de torturi și ulterior decapitați, într-o zi de 15 martie a anului 305.

Ce înțelegem noi din aceste martirii copleșitoare, dragi cititori? Ce exemplu pot reprezenta pentru creștinul de astăzi acești tineri atât de pasionați de credință și ideal? Câtă lumină și sens putem culege din tabloul acestor vieți?

Astăzi nu ni se cere să ne dăm viața pentru principiile creștine, cel puțin nu în zonele noastre, deși în alte părți ale lumii sunt omorâți mii de creștini și incendiate o mulțime de biserici. Epicul acestor mărturii ar trebui să ne ajute, și măcar puțin, să nu renunțăm atât de ușor la principiile morale. Ademenit de onoruri și îmbiat insidios cu ”pane e circo”, omul de astăzi renunță fără nici o șovăială la valorile morale și tradiționale și ajunge să cadă în cele mai periferice și obscure cămări ale destinului. E un mare dușman al omului lumea, care-și otrăvește viața cu promisiuni efemere, cu compromisuri și cu pacte încheiate între bine și rău.

Să învățăm de la acești tineri martiri cum să trăim vertical, fiind convinși că doar o astfel de trăire mai poate salva această lume.

Post Views: 469