Astăzi, Biserica Ortodoxă așează în lumină portretul moral al cuviosului Serapion, cunoscut sub numele de Sidonitul sau Pânzarul, deoarece întotdeauna purta pe trupul său numai o haină de pânză, nevoindu-se în multă sărăcie.

Viaţa sa a fost zugrăvită cu acuratețe de Sfântul Paladie, Episcop de Helenopolis. Serapion era de origine egipteană și a trăit în secolul al 4-lea. Având deosebite însușiri intelectuale, el a studiat mult și a ajuns să știe pe de rost toate Sfintele Scripturi.

În curgerea vieții sale, Serapion și-a luat asupra misiunea dificilă de a străbate lumea pentru a împărtăși cât mai multora supranaturalul credinței. Aşa a ajuns să cunoască nişte actori pe care i-a convertit la creştinism prin modelul vieţii sale exemplare. Ulterior, ajungând în părțile Spartei, a aflat că una din căpeteniile cetății e maniheu. Pentru a-l aduce pe traiectoria corectă, sfântul se vându aceluia și în doi ani a reuşit să-l despartă de erezie, aducându-l la credința autentică. Pentru aceasta, nu a mai fost socotit sclav, ci frate adevărat și părinte.

Serapion a ajuns şi la Roma, unde a predicat cuvântul Evangheliei lui Christos cu multă înflăcărare și convingere. La vârsta de 60 de ani, după un periplu aproape continuu prin lume, Serapion s-a stins în pace, recunoscător că a putut fi o unealtă în mâinile lui Dumnezeu.

Dragi cititori, voința sfinților, mai presus de orice, este dragoste pentru ideal și dăruire necalculată, necondiționată și integrală de sine însuși. Sfinții nu se pierd niciodată în labirintul steril al eului și nimic nu poate să stea stavilă voinței și dorinței lor. Iubirea până la neastâmpăr și abnegație a sfântului Serapion ne zguduie conștiința și răscolește orizontul retinei. Fie ca viața lui să ne fie ghid și inspirație!