Cea mai cumplita suferinta este fara doar si poate setea. Ea chinuie in egala masura om, animale, pamant si tot ce isi are culcusul in tarana datatoare de viata si speranta. Minunatul „taram al in-gerilor”, cum definea papa plaiul mioritic ,este parjolit de mai bine de trei luni de o seceta cumplita. De fapt seceta a inceput in vara anului trecut si nu da Cel de Sus sa se mai domoleasca. Cu cateva exceptii, hai sa le numim cazuri fericite, cerealele de toamna au ramas cu mult in urma productiilor prognozate pentru acest an. Iar estimarile nu erau nici ele cele mai fericite. A venit primavara si toata atentia si speranta taranilor s-a indreptat spre porumb si floarea soarelui. Cine ar fi crezut ca nici vremea nu va tine cu productiile lui 2012. Seceta cumplita si efectele vizibile in camp, nu este suficienta pentru a decreta starea de urgenta si nici nu impune stare de calamitate este de parere ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. Totusi el a promis ca va adauga ceva euro la subventiile pe suprafata din acest an.
Alimentarea cu apa este restrictionata
In foarte multe localitati ale Salajului, fantanile au secat. Oamenii sunt disperati si neputinciosi. Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta duce aproape zilnic sute de mii de litri de apa. Luni, de pilda 27.000 de litri de apa au fost transportati in satele Drighiu si Aleus din comuna Halmasd. Gavril Man, secretarul primariei, spunea ca apa a fost dusa in pasuni si a fost depozitata in jgheaburi special amenajate. O parte din apa a fost deversata in fantana publica din centrul satului Drighiu ca rezerva pentru adapatul animalelor. Valea Mosiestilor si Valea Duvazului au secat. Doar pe Valea Mosincatestilor se prelinge un fir de apa, pe zi ce trece tot mai subtire. In toate satele comunei Halmasd alimentarea cu apa a gospodariilor le face res-trictionat, doar de doua ori pe zi, cate o ora.
A secat Valea Almasului
Aproape din fiecare comuna vin semnale din ce in ce mai alarmante. Primarul Fildurilor, Ioan Mangau, imi spunea ca in amonte Valea Almasului a secat.Adica a secat izvorul care se afla in hotarul satului Fildu de Sus. Valea traverseaza toate cele trei Filduri, si cum albia ei este uscata, e problema cu adapatul animalelor. Nici gospodarii cu fantani in curte nu stau mai bine. 30 la suta din fantani au secat. La celelalte debitul de apa s-a imputinat considerabil. „Daca seceta continua, zice primarul, oamenii au de gand sa culeaga porumbul, macar pentru furaj la animale, fiindca bobul s-a zbarcit.” „Din lipsa apei, porumbul a inceput sa se usuce de la spic in jos, iar la floarea-soarelui uscaciunea a urcat pe lujer in sus. Cu seceta am inceput la 15 septembrie anul trecut si cred ca tot cu seceta vom termina anul acesta”, este concluzia trista si amara a lui Traian Balas, un agricultor din Fildu de Jos. „La ora actuala se lucreaza pe rupte la racordarea si bransarea instalatiilor de apa pentru gospodariile din Fildu de Mijloc si Fildu de Sus. In locul numit Calausi exista un bazin pentru alimentarea cu apa a celor doua asezari. Datorita unei captari reusite, bazinul acumuleaza, chiar si pe vreme de seceta, 25.000 de litri de apa, cantitate mai mult decat suficienta pentru a astampara setea oamenilor si a animalelor din cele doua sate”, este de parere Ioan Mangau.
Nu scoti pe lapte banii dati pe apa
Lacul de acumulare de la Varsolt are suficienta apa pentru alimentarea oraselor Simleu Silvaniei, Zalau si celelalte localitati racordate la conductele de aductiune ,este de parere Breda Lajos, primarul comunei Varsolt. In schimb culturile, in special cele de legume, sunt distruse complet. Sprafete intinse, cultivate cu patrunjel pentru frunze si telina au fost parjolite de seceta. Kadar Vasile si Papp Tiberiu au cumparat seminte de calitate din Ungaria. Au dat bani grei pe ele si acum s-au ales cu paguba de suta la suta. Fantanile au secat aproape in intregime. Crescatorii de animale nu au apa pentru adapat.Daca adapa vacile de la conducta, se invart acele apometrului de parca le-ar stapani Necuratul. Si aceasta invartire costa bani. Un fermier din Varsolt afirma ca nu scoate pe laptele de vaca banii care-i plateste pe apa.Asa ca mai cara din lacul de acumulare cu carutele apa in galeti si butoaie. Primarul Breda ar vrea sa se adreseze mai marilor judetului,pentru despagubiri fiindca in hotarul comunei totul s-a uscat, dar nu stie cui anume.
Seceta e ocolita de companiile de asigurare
Producatorii agricoli din Varsolt si din intreg judetul nu si-au asigurat culturile fiindca societatile de asigurare au refuzat asigurarea riscurilor pentru seceta si ingheturi de iarna. Agricultura este un domeniu de interes national. A existat Legea nr.381/2002, privind acordarea des-pagubirilor in caz de ca-lamitati naturale in a-gricultura. Insa legea a fost abrogata. Asta l-a facut pe Solyom Stefan din Samasag sa-i dea lacrimile, cand a vazut ca soarele s-a topit si a curs in livada sa. Pomii incarcati de atata rod se usuca cu poamele pe ramuri. Dar cui sa se planga? Un crescator de bovine din Cehu Silvaniei, al carui nume am fost rugat sa-l trec sub anonimat imi spunea ca „de cateva saptamani incerc sa duc zece vaci la abator, pentru ca altfel nu o sa supravietuiesc peste iarna. In Salaj nu exista abator de bovine. Cei de la Baia Mare ma amana mereu, iar cei de la Satu Mare nu-mi raspund. Furajele s-au uscat pe camp, procesatorii ofera preturi mici pe lapte. Anul trecut primeam 6 lei pe kilogramul de carene in viu, iar acum pretul este undeva la 3,5-4 lei / kilogram”, spune fermierul.
Ploaia mult asteptata n-ar rezolva mare lucru
Ioan Bujita, directorul Directiei pentru Agricultura Salaj, mai manifesta o unda de optimism. El afirma ca daca in cateva zile ar da Cel de Sus o ploaie, culturile si-ar reveni cat de cat. Numai ca bobul de porumb tot zbarcit ramane, iar cartofii tot deshidratati. Nici strugurii arsi nu-si vor mai reveni. Insa ingrijorarea mare a lui Bujita este pentru infiintarea culturilor de toamna. In anul 2010 in Salaj s-au cultivat peste 11.000 de hectare cu grau, anul trecut, datorita secetei din toamna s-au semanat cu grau doar putin peste 5.000 de hectare, anul acesta previziunile sunt sumbre.
Versuri mai grele ca plumbul
„Seceta a ucis orice boare de vant/ Soarele s-a topit si a curs pe pamant/ A ramas ceru fierbinte si gol/ Ciuturile scot din fantana namol/ Pornim amandoi vanatoarea de capre/ Vanatoarea foametei in Muntii Carpati/ Setea ma naruie, firbe pe piatra/ Firul de apa prelins din cismea/ Tampla apasa pe umar/ Pasesc ca pe o alta Planeta imensa si grea”. Doamne, cat de grele sunt versurile lui Labis, cat de actuale, cumplit de actuale sunt versurile din inceputul celebrului sau poem „Moartea caprioarei”.

Post Views: 94