Scaiul vânăt, cunoscut și sub denumirea de mărăcine sau spinul-vânăt, este folosit în medicina alternativă încă din antichitate. Datorită puternicului său efect anti-inflamator, această plantă este utilizată pentru tratarea infecțiilor tractului respirator, potrivit fiind și pentru calmarea tusei. Este o specie erbacee perenă, cu o înălțime de 30-70 cm, frunze despicate și flori care, la maturitate, au culoarea albastră. Crește în zone care abundă în pășuni sau fânețe, în ținuturi nisipoase, cu preponderență în Banat și Transilvania. Scaiul vânăt conține saponozide, folositoare pentru producerea glucozei, zaharoză, chestoză, săruri minerale și ferulol.

Tratamentele cu scai vânăt au efecte calmante, expectorante și antiseptice. Acestea se obțin mai ales din părțile aeriene ale plantei, în perioada de înflorire (lunile iulie-septembrie). Scaiul vânăt este recomandat în cazul afecțiunilor respiratorii precum bronșita, traheita sau tusea convulsivă, ajutând la fluidificarea secrețiilor bronhice și la eliminarea lor. Prepară un decoct din scai vânăt, obținut din 2 linguri de plantă la 1 cană cu apă. Bea zilnic 1-2 căni, asociat cu frunze de pătlagină sau cimbrișor.

Folosit în combaterea retenției urinare, acesta are acțiune diuretică și depurativă, grație saponinelor conținute. Prepară un ceai din 2 lingurițe de plantă mărunțită la 1 cană cu apă, pe care îl lași să fiarbă 5 minute. Pentru un efect accentuat, strecori ceaiul și bei de 2-3 ori pe zi. Această licoare binefăcătoare întărește sistemul imunitar și te ajută să tratezi răceala. Are efect diaforetic (provoacă transpirația), motiv pentru care poate fi folosit ca și aliat în stările febrile. Mărăcinele conține, printre altele, și flavonoide, cumarine, acizi organici, taninuri, steroli, acid cafeic și acid clorogenic, fiind de folos în tratamentul antispastic de tip musculotrop (care modifică tonusul și contractilitatea musculară). Gargara cu infuzie de scai vânăt, de 2 ori pe zi, calmează durerile de dinți, ameliorează paradontoza și luptă împotriva cariilor dentare. În cazul durerilor dentare, se mai aplică, local, un pansament îmbibat în ceai.

Decoctul mai are proprietăți antimicrobiene, fiind utilizat pentru tratarea infecțiilor scalpului (dermatofitoze). Se prepară într-o doză mai puternică, din 3-4 linguri de plantă/250 ml de apă, se strecoară și se masează zonele afectate cu el, lăsându-l să acționeze. Nu se clătește.

Scaiul vânăt este un aliat de nădejde pentru tratarea tulburărilor ficatului. Cura de tratament cu mărăcine durează 7-14 zile. Planta mai are o influență pozitivă asupra sistemului nervos, fiind recomandată în siptomele asociate stresului și oboselii. De asemenea, spinul vânăt este cunoscut pentru calitățile sale afrodiziace. În cazul femeilor predispuse la avorturi spontane sau care suferă de slăbirea pereților vezicii urinare (atonie), decoctul de scai vânăt face minuni. De asemenea, băile cu această plantă pot alina durerile reumatice sau artrita.