”Sărbătoarea Mulțumirii” la Grădinița ”Sfânta Inimă a lui Isus”

”Nu zidurile fac o școală ci spiritul care domnește într-însa”, spune un aforism bine cumpănit de regele Ferdinand I.

Deopotrivă se întâmplă și în cadrul Grădiniței ”Sfânta Inimă a lui Isus” din Zalău, unde, marți, 24 octombrie, personalul didactic călăuzit de doamna directoare Claudia Cristea a inițiat o ”Sărbătoare a Mulțumirii”, menită să zăgăzuiască puțin timpul și să dea chip și culoare iureșului cotidian.

Pentru ce s-a dorit acest moment de mulțumire? Esența zilei a fost gratitudinea pe care o datorăm fiecare dintre noi lui Dumnezeu, pentru darul vieții, pentru părinți și educatori, pentru prietenii și experiențe, pentru talente și inspirații.

Fiecare grupă de copii a animat sărbătoarea prin dans, cântec, rugăciune și poezie, exprimându-și astfel mulțumirea și recunoștința împreună cu toți cei prezenți. Atmosfera a descrețit frunți și conștiințe, a înnobilat prin creații vestimentare și ambient frumusețea anotimpului autumnal, a pus în lumină cultura, tradițiile, identitatea unui neam și, mai ales, a relevat măreția și noblețea ființei umane, create de Dumnezeu. Doamna directoare Claudia Cristea a subliniat faptul că ”toți depindem unul de altul”, că suntem lianți către aceleași scopuri și este esențial să comunicăm mai mult, să ne cunoaștem mai bine, în mirajul unei lumi care ne răpește tot mai mult timpul interior, esențial.

Să fii părinte și educator implică un mare act de curaj, pentru că pruncii sunt ființele pe care Dumnezeu ni le-a dat ca împrumut și, așa cum iscălea scriitorul portughez Jose Saramago, a fi pedagog presupune a te expune ”la toate tipurile de durere, dar mai ales incertitudinii că faci lucrurile corect”. Consolarea vizavi de această afirmație este aceea că, atunci când educația copiilor este împletită cu un sistem de valori valid, chiar dacă greșelile părinților sau ale dascălilor apar, firești, în demersul dezvoltării copiilor, temeila pusă pe valorile autentice le va servi mereu, în chip supranatural, în bătăliile existențiale, în șlefuirea caracterului și în dezvoltarea conștiinței, care este sanctuarul suprem al ființei.

Un astfel de ambient am întâlnit în cadrul grădiniței ”Sfânta Inima a lui Isus”, unde menirea principală a educatorilor este aceea de a inocula copiilor dragostea pentru cultură, frumos și, în primul rând, pentru adevăr. ”Omul devine ceea ce contemplă”, ne spunea Plotin – am certitudinea că, într-un astfel de mediu, copiii vor deveni uși și ferestre deschise către adevăratele valori.

În inima grădiniței, ”ascuns” în micuța dar înveșnicita capelă, Cel care este prototipul și sursa oricărei frumuseți, culturi sau științe autentice, continuă să inspire, să invite și să țeasă filigranul unei lumi mai bune.

Comitetul de părinți al Grădiniței “Sfânta Inimă a lui Isus”