Dragi cititori, credincioșii ortodocși și greco-catolici sărbătoresc astăzi, la 40 de zile de la Paște, Înălțarea Domnului la Cer, cunoscută și sub denumirea de Ispas. Începând de astăzi, creștinii se salută cu ”Christos S-a înălțat!” și ”Adevărat S-a înălțat!”
Potrivit scripturilor, înălțarea la cer a Mântuitorului s-a petrecut la ieșirea din Ierusalim, pe Muntele Măslinilor. Aici, apostolii, după ce au fost instruiți în vederea misiunii viitoare, au fost binecuvântați pentru ultima dată de Iisus, care, ”după ce a vorbit cu ei, s-a înălțat la cer și a șezut de-a dreapta lui Dumnezeu”. (Mc 16,19)
Un mare paradox, dar și o consolare și un zălog pentru suferințele noastre, este faptul că Iisus alege locul înălțării locul agoniei și arestării Sale. Locul zbuciumului devine așadar loc de apoteoză și de transcendență, locul rănilor devine locul preamăririi. Toata Biblia ne conduce către un Dumnezeu care iubește paradoxul. Iisus alege să se despartă de lumea palpabilă și să se alăture celei cerești, înălțarea Sa devenind o invitație pentru fiecare dintre noi de a ne desprinde de viața materială, pentru a ne atașa tot mai mult de cea spirituală. Marele scriitor englez C.S. Lewis spunea că omul nu are suflet, omul este suflet, în schimb, omul are trup.
Dragilor, creștinismul continuă să ne vorbească despre o altă lume, despre ceva care transcende lumea pe care o putem pipăi, auzi și vedea. În lumea noastră modernă totul se concentrează pe ceea ce este vizibil și nou, iar invizibilul nu prezintă niciun fel de interes, dar invizibil nu înseamnă inexistent. Noi nu vedem razele infraroșii de la telecomandă, dar asta nu înseamnă că nu există. Nu ne putem baza numai pe ceea ce vedem, în mod fizic. Nu vedem gândurile, emoțiile și sentimentele care se ascund în mintea și-n inima oamenilor, dar asta nu înseamnă că nu există. Nu vedem conștiința, acest sanctuar interior al omului, dar asta nu înseamnă că nu există. Avem nevoie să purtăm o bătălie înflăcărată pentru recuperarea invizibilului.
Într-o lume plină de încertitudini și erori, frumusețea actului Înălțării și a tuturor minunilor realizate de Iisus trebuie să pună temeliile speranțelor noastre. Fie ca această sărbătoare să ne fie impuls pentru a păși ”dincolo”, o nouă oportunitate de reflecție și de căutare a adevărului.
Toate cele bune!