Sănătatea sălăjenilor, încotro? Medicii de familie, insuficienți în tot județul

 

Insuficiența numărului medicilor de familie rămâne o problemă constantă, dacă nu chiar agravantă, la nivelul județului Sălaj, în contextul unei populații care are nevoie de tot mai multe servicii medicale.

Datele prezentate joi, 22 septembrie, în cadrul ședinței Colegiului Prefectural de către directorul Casei Județene de Asigurări de Sănătate (CJAS) Sălaj, Olga Stana, arată că Sălajul are nevoie de 23 de medici de familie.

Nu mai puțin de 17 medici sunt necesari pentru populația din mediul rural, iar de 6 medici ar mai fi nevoie în mediul urban.

Șapte comune nu au deloc medic de familie – Coșei, Zalha, Poiana Blenchii , Camăr, Românași, Fildu de Jos și Rus, iar în alte patru comune – Lozna, Treznea, Benesat, Crișeni – există puncte de lucru ale medicilor de familie din alte comune, deci și aici ar fi nevoie de medici titulari. În alte cinci comune, Surduc, Bălan, Ip, Pericei, Sărmășag, medicii de familie sunt insuficienți.

Potrivit aceluiași raport, la Zalău mai sunt necesari trei medici de familie, la Jibou doi medici, iar la Șimleu Silvaniei, un medic.

Pe listele medicilor de familie existenți în Sălaj, sunt înscrise 209.279 de persoane, din care 112.041 de persoane din mediul urban, iar 97.238 de persoane din mediul rural. Din totalul populației înscrise pe listele medicilor de familie, 82,15 la sută (aproape 172 de mii de persoane) este populație asigurată la sistemul de sănătate, în timp ce numărul neasiguraților – beneficiari ai pachetului minimal de servicii medicale – este 37.360, adică 17,85 la sută. Cel mai mare număr de asigurați locuiește în mediul urban, aproape 93.500 de persoane, în timp ce în mediul rural sunt doar 78.500 de asigurați.

Presiunea sau aglomerația la cabinetele medicale, este mai mare în mediul urban, unde cei 51 de medici de familie asigură servicii medicale primare pentru o populație de peste 112 mii de persoane, în timp ce, în mediul rural, cei 54 de medici de familie asigură servicii pentru 97.238 de pacienți înscriși pe liste.

Din totalul asiguraților la Sănătate, doar 57.280 de persoane sunt salariate. Cea mai mare pondere o au pensionarii (48.946) și copiii, elevii, studenții (52.297). Tot în categoria asiguraților se încadrează liber profesioniștii (1.880 de persoane), persoane cu alte venituri (1764), beneficiari de legi speciale (4924), beneficiarii de ajutor social (3972), 770 de șomeri, 6603 de coasigurați și 1215 persoane fără venit.

Cheltuieli tot mai mari în sistemul medical

Din datele financiare prezentate de directorul Olga Stana reiese că, în ultimii trei ani, sumele decontate de Casa de Sănătate pentru serviciile medicale de care au beneficiat sălăjenii sunt tot mai mari, iar încasările din contribuțiile la Sănătate nu acoperă, nici pe departe, sumele decontate.

În 2019, pe tot parcursului anului, s-au decontat servicii medicale în sumă de 339.578.078 lei, în timp ce de la sălăjeni s-au încasat doar 183.108.260 lei. Diferența de 156.470.520 de lei, adică 46,08 la sută din necesar, a fost suportată din bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, pe principiul solidarității.

În anul 2020, situația s-a înrăutățit. Încasările au scăzut față de anul anterior, de la 183 de milioane de lei la 179.853.000 de lei, în timp ce cheltuielile au crescut la 374.546.340 de lei. În aceste condiții, CNAS a suportat aproape 52 la sută din necesar, adică 194.693.200 de lei.

În anul 2021, chiar dacă au crescut semnificativ încasările la bugetul de sănătate la aproape 203 milioane de lei, cheltuielile au crescut și ele, implicit și suma acoperită de CNAS. Cheltuielile cu sănătatea sălăjenilor au fost de 437.483.040 lei, iar contribuțiile de numai 202.693.170 lei. Nu mai puțin de 234.789.330 de lei, adică 53,66 la sută, a fost suma acoperită din bugetul național.

Este oarecum firesc să fie cheltuieli mai mari decât încasările din moment ce procentul asiguraților care nu plătesc contribuții la sănătate este de 66 la sută din totalul asiguraților.