Sa primesti salariul pe card trebuie sa lasi in visteria bancilor, din venitul tau, sub forma de comisioane, intre 60 si 200 de lei, in functie de banca. Bancile incep sa ia bani din conturile clientilor inca din momentul virarii salariilor, comisionul de alimentare a contului fiind o suma stabilita prin conventie intre banci. Totodata, bancile percep un comision de pana la 7,5 lei pe luna pentru administrarea contului, caz in care aduna intr-un an numai din aceasta taxa 90 de lei.

Cand alegi un card de de-bit, trebuie acordata o atentie mai importanta comisioanelor care vor fi platite cel mai frecvent. Taxa anuala de administrare se plateste de regula la inceput de an, banca retinand automat suma respectiva din soldul contului. In consecinta, daca nu intentionati sa mai folositi un anumit card, este bine sa solicitati bancii emitente inchiderea contului din timp. Taxa de emitere se plateste in momentul in care se elibereaza cardul. Si cum cardurile sunt valabile in ge-neral doi ani, este bine sa va interesati cat costa reinnoirea. Comisionul de retragere de numerar iti ia in general 0,2 la suta din suma operata. Asta daca se foloseste bancomatul bancii emitente. Dar sunt si banci care nu percep comision la retragere. In cazul in care se foloseste ATM-ul altei banci, comisioanele sunt mai ridicate. In aceste situatii se achita, pe langa comisionul de 0,2 la suta, o taxa suplimentara de 2,5 lei pentru accesul la reteaua de bancomate                   a altei banci decat cea care               a emis cardul. Pentru tranzactiile la comercianti nu se plateste niciun comision. Pe langa aceste costuri, este bine de stiut ce comisioane se practica si pentru alte operatiuni, cum ar fi interogarea soldului la ATM, alimentarea contului de card, schimbarea sau regenerarea codului PIN si blocarea cardului.

Unele banci percep atat comision de administrare pentru card, cat si pentru contul curent. Altele practica un comision de retragere de la bancomat atat in reteaua proprie, cat si la bancomatele altor banci. Comisionul de interogare al soldului este perceput de opt dintre cele mai mari zece banci de pe piata. Clientii UniCredit tiriac Bank, BRD si BCR sunt cei mai dezavatajati din punct de vedere al comisioanelor pe care le platesc anual. Acestea se ridica la peste 200 de lei în cazul unor carduri de debit clasice. La polul opus se afla CEC Bank si Banca Transilvania, unde comisioanele anuale nu depasesc 100 de lei.

(Adrian Taut)

 

Aventura platilor cu cardul

Cum se poate sa mergi la Primaria Zalau sa-ti platesti impozitul si lucrurile sa nu se rezolve?. Ne intreaba ieri un cetatean care a venit la redactie hotarat sa ne demonstreze cu dovezi ca asa stau lucrurile. Si constatam ca lucruile chiar stau asa. Omul s-a dus la ghiseu si a solicitat sa faca plata cu cardul. Operatoarea de la ghiseu ii da asigurari ca se poate, dar…surpriza, POS-ul scoate pe hartie dovada unei tranzactii esuate. Cei doi, client si functionar, mai incearca odata. Sunt amandoi de buna credinta. POS-ul da acelasi rezultat. Tranzactie esuata. Clientul este nemultumit, evident, de POS-ul si serviciile Primariei. Incepe „paruiala”. Ba ca primaria nu e in stare nici sa incaseze banii contribuabilului – opinia cetateanului; ba ca „nu-i bun cardul tau sau nu ai bani” – opinia functionarului. Spiritele se incing, omul repede functionarul, functionarul repede cetateanul si ii strecoara si pastila cu „pe banii pe care lucrez ma stresez si asa prea mult”. Asa reiese din spusele zalauanului patit. Parca-l credem, desi nu-i frumos pana la proba contrarie, pentru ca e un text pe care l-am mai auzit in breasla angajatilor la stat din categoria de jos si cu salarii minime.  

Desigur, ca-n orice comedie sociala, cei doi s-au hartuit degeaba. Pentru ca mai apoi omul ajunge, evident, cu cardul idiot la banca emitenta. Intamplator, sau nu, banca este CEC Bank. Constatarea la banca este ca plata la primarie a fost efectua-ta, chiar daca rezultatula fost „tranzactie esuata”. Bineinteles, plata a fost efectuata de doua ori, din moment ce s-a incercat de doua ori. Ramane sa-si recupereze banii. Pe nervii lui si pe munca suplimentara datorata accidentului a functionarilor de la banca. Pix si hartie, asadar, pentru rezolvarea problemei.

Citeam chiar ieri in ziarul in care scriu azi ca zalauanilor nu le surade plata impozitelor si taxelor online. Ca doar unul di-ntr-o suta este dispus sa-si incerce norocul. Adica din 26.504 de plicuri pregatite de primarie pentru zalauani cu numarul de cont si parola de utilizator, doar 288 au fost ridicate de indraznetii comozi care vor sa opereze de pe card, din fata calculatorului, sa nu mai dea ochii cu functionara.

Accidentul se repeta, se multiplica, ne copleseste si ne enerveaza

E in firea lucrurilor ca accidentele sa se repete pana devin obicei si subiect la gazeta. Pentru ca la inceputul saptamanii o studenta ni se plangea ca a intrat pe site-ul universitatii la care invata pentru propasirea unei societati mai destepte, care sa functioneaze, ca sa…faca o plata online, contravaloa-rea cunostintelor pe care le dobandeste. Urmeaza introducerea datelor, click si…tranzactie esuata. Dar cand se uita pe card, cardul gol. Banii s-au dus. Cei de la universitate spun ca la ei nu au ajuns. S-au impotmolit undeva la cotitura cablului de Internet. Zeci de telefoane inutile. De la banca este informata in final ca, de fapt, tranzactia fusese aprobata si a fost sfatuita sa astepte pina cand institutiile vor face transferurile intre ele, atat scriptic, cat si faptic. Dupa abia o saptamana, apare si tranzactia de transfer din contul bancii, insa la universitate banii nu ajunsesera inca .Te-lefoane peste telefoane, stres, timp pierdut inutil si, mai presus de toate, incertitudinea ca banii ajung la destinatie. Nici azi, dupa 25 de zile de la efectuarea tranzactiei, suma nu apare achitata pe site-ul uni-versitatii! Aceasta a sfatuit-o ieri pe studenta sa pastreze chitantele ca dovada in timpul sesiunii, pentru a nu fi scoasa din examen pentru neachitarea taxei. Scola este dealtfel obisnuita sa presteze servicii fara bani, doar pe baza chitantelor. Spune ca inca cinci studenti care au efectuat plata in perioada dcembrie 2013 – ianuarie 2014 se afla in aceeasi situatie.

Departe de noi gandul sa inducem in public ideea ca tranzactiile online sunt nesi-gure. Ne dorim o societate moderna, dar pentru asta cineva trebuie sa puna in ordine lucrurile care nu merg. Sfatul nostru este sa incercati sa platiti cu cardul si online, chiar daca experienta dove-deste ca exista riscuri. Avem doua variante, ori sistemul se prabuseste sub presiunea cererii, ori lucrurile vor fi puse la punct. Pariem pe reusita!

(A.I.)

Post Views: 49