O directivă europeană care prevede ca toate statele membre UE să aibă același nivel salarial minim trebuie transpusă în legislația națională. Decizia vine în condițiile în care în România prețurile sunt similare cu cele din alte state. 

Ministerul Muncii analizează trei variante privind transpunerea Directivei în legislația națională.

Prima variantă este cea în care salariul minim garantat urmează să fie indexat cu rata inflației. Pe acest principiu, la o inflație de 7 la sută, salariul minim ar crește cu minim 200 de lei, în acest an.

A doua variantă prevede ca salariul minim garantat pe țara să fie majorat în funcție de coșul minim de cumpărături. Această variantă însă este puțin probabilă, având în vedere că nu există informații actualizate.

Cea de-a treia variantă vizează majorarea salariului minim în funcție de salariul mediu pe țară. Mai exact, este vorba despre 50 la sută din acest venit şi, cel mai probabil, se va merge pe această variantă. În această situație, România ar trebui să crească salariul minim brut cu cel puțin 400 de lei în următoarele luni, până la valoarea de minim 3.700 de lei, cât ar reprezenta jumătate din salariul mediu brut înregistrat.

Scopul Directivei, reducerea sărăciei

Potrivit directivei, nu toate țările din Uniunea Europeană vor avea același salariu minim garantat pe țară. Fiecare stat trebuie să găsească o soluție pentru a reduce riscul de sărăcie în rândul angajaților și pentru ca aceștia să aibă salarii decente.

Jumătate din statele membre ale Uniunii Europene, în special cele din Estul şi Sudul Europei, au salarii minime brute sub 1.000 de euro, printre care Bulgaria, România, Grecia și Portugalia, în timp ce în Slovenia și Spania salariile minime depăşesc uşor 1.000 de euro pe lună.

Numai şase state membre UE, toate din zona de Vest, au salarii minime de peste 1.500 de euro pe lună: Franţa, Germania, Belgia, Olanda, Irlanda şi Luxemburg. Alte şase ţări europene lasă piaţa să regleze lefurile şi nu au deloc salariu minim: Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda şi Suedia.

Adoptată la 4 octombrie 2022, Directiva UE trebuie aplicată în statele membre până la 15 noiembrie 2024.

Potrivit documentului, în vederea îmbunătățirii condițiilor de trai și de muncă în Uniune, în special a gradului de adecvare al salariilor minime pentru lucrători, pentru a contribui la convergența socială ascendentă și a reduce inegalitatea salarială, directiva instituie un cadru pentru un grad corespunzător de adecvare a salariilor minime legale, cu scopul de a asigura condiții de trai și de muncă decente; promovarea negocierilor colective pentru stabilirea salariilor; îmbunătățirea accesului efectiv al lucrătorilor la drepturile de protecție a salariului minim în cazurile prevăzute de dreptul național și/sau de convenții colective.

Pașii guvernelor statelor membre

Statele membre cu salarii minime legale vor institui procedurile necesare pentru stabilirea și actualizarea salariilor minime legale. Procesele de stabilire și actualizare vor fi ghidate de criterii pentru a contribui la gradul lor corespunzător de adecvare, în scopul atingerii unui nivel de trai decent, al reducerii sărăciei persoanelor încadrate în muncă, precum și al promovării coeziunii sociale și a unei convergențe sociale ascendente și al reducerii diferenței de remunerare între femei și bărbați.

Statele membre vor defini aceste criterii în conformitate cu practicile lor naționale în dreptul intern relevant, în decizii ale organismelor competente sau în acorduri tripartite. Criteriile trebuie să fie definite într-un mod clar. Statele membre pot decide cu privire la ponderea relativă a respectivelor criterii, ținând seama de condițiile lor socioeconomice de la nivel național.

Criteriile naționale menționate trebuie să includă măcar următoarele elemente: puterea de cumpărare a salariilor minime legale, luând în considerare costul vieții; nivelul general al salariilor și distribuția acestora; rata de creștere a salariilor; nivelurile și evoluțiile productivității la nivel național pe termen lung.

Statele membre vor folosi valori de referință orientative pentru a ghida evaluarea gradului de adecvare a salariilor minime legale.

În acest scop, ele pot folosi valori de referință orientative utilizate în mod obișnuit la nivel internațional, cum ar fi 60 la sută din salariul median brut și 50 la sută din salariul mediu brut și/sau valori de referință orientative utilizate la nivel național.

Statele membre se asigură că se efectuează actualizări periodice și în timp util ale salariilor minime legale cel puțin o dată la doi ani. În cazul statelor membre care folosesc un mecanism de indexare automată, actualizarea salariilor minime legale se va face cel puțin o dată la patru ani.

Post Views: 1.142