Salajul devine exemplul falsei cresteri economice a anului 2017

Unul dintre cele mai sarace judete ale tarii, Salajul va avea anul acesta cea mai mare crestere economica din tara. Evident, pe hartie, pentru ca este doar o crestere rezultata din umflarea unor indicatori luati in calcul la ceea ce se numeste crestere economica. Salajul ramane de altfel asa cum il stim, cu putini salariati, dependent de bugetul national si cu ce mai slaba perspectiva de dezvoltare pana in 2020 dintre judetele regiunii Nord Vest.
Dar sa spunem ca, potrivit datelor de la Comisia Nationala de Prognoza, Salajul va inregistra in 2017 cel mai mare procent de crestere reala a Produsului Intern Brut, de 6 la suta. Asta in conditiile in care Produsul Intern Brut al României va creste în acest an cu 5,2 la suta. De asemenea, si cresterea PIB-ului total pe regiunea de nord-vest se anunta a fi mai mica, de 5,2 la suta. „n ceea ce priveste judetele invecinate, mai dezvoltate economic decat Salajul, la Cluj se anunta o crestere a PIB-ului cu 4,9 la suta, la Bihor 5,2 la suta, 5,5 la suta in Maramures si 5,1 la suta in plus la Satu Mare. De altfel, si prognoza pentru 2018 si 2019 plaseaza Salajul in topul judetelor din regiune in ceea ce priveste procentul de crestere reala a Produsului Intern Brut. Pentru anul viitor, se preconizeaza o crestere cu alte sase procente, iar pentru 2019 cresterea estimata e de 6,3 la suta, in timp ce in judetele invecinate procentul nu trece de 5,9 la suta in 2017 si 6,1 la suta in 2019. Potrivit acelorasi date de la Comisia Nationala de Prognoza, indicatorul PIB/locuitor va fi de 6.917 euro, in continuare sub media regiunii din care facem parte (la nivelul regiunii de Nord-Vest indicatorul PIB/locuitor va fi de 8.246 de euro). Contributia Salajului la PIB-ul na?ional este insa mica. Judetul aduce doar 6,6 miliarde de lei, adica doar 0,8 la suta din cele 815 miliarde de lei. Iar acest aspect este cel cu adevarat relevant in ceea ce priveste nivelul real al economiei salajene.

Majorarea lefurilor bugetarilor ridica
valoarea salariului mediu in judet

În acest an, în Salaj, salariul mediu net va ajunge la 1.956 de lei pe luna, în crestere cu 16,6 la suta, iar numarul de angajati va creste cu 4,8 la suta, potrivit Comisiei Nationale de Prognoza, institutie din subordinea Guvernului. Salariul mediu net in regiunea Nord Vest va fi anul acesta de 2.013 de lei. Nivelul mai mic al salariului mediu net in Salaj comparativ cu cel de la nivelul regiunii se va pastra si in anii urmatori. Pentru 2018 este prognozat un salariu mediu net de 2.164 lei in Salaj si .2218 lei la nivelul regiunii de Nord-Vest. Pentru 2019, salariul mediu net in Salaj este estimat la 2.349 lei, iar la nivel de regiune la 2.398 lei. Pentru 2020, in judet castigul salarial mediu net va fi de 2.566 lei, iar la nivelul regiunii va fi de 2.576 lei. Comparand strict valorile salariilor medii nete estimate de Comisia Nationala de Prognoza pentru 2017, observam ca salajenii, per total, stau bine. Potrivit cifrelor oficiale, doar Clujul ne intrece, cu un salariu mediu net de 2.504 lei. „n Maramures valoarea acestuia este de 1.838 lei, in Satu Mare 1.808 lei, in Bistrita Nasaud 1.841 lei, iar in Bihor 1.734 lei. Aceste cifre nu reflecta insa adevaratul nivel de trai al salajenilor, pentru ca media e tinuta sus de salariile care s-au marit in sistemul bugetar. Cei care lucreaza in mediul privat nu se pot lauda cu un trai mai bun. pentru ca lefurile lor nu au fost majorate. Exceptie fac cei care munceau pe salariul minim, majorat si el de guvernanti.

Situatia reala: avem multi bugetari, economie la pamant

Faptul ca in Salaj salariul mediu net depaseste in 2017 veniturile din judetele vecine, mai dezvoltate economic decat noi, are o singura explicatie, iar aceasta nu este dezvoltarea brusca si fulminanta a economiei, nici cresterea productivitatii intr-un sector anume. Avem un numar mare de bugetari, ale caror salarii au fost marite sistematic in ultima perioada. Concret, suntem unul dintre judetele cu cei mai multi angajati bugetari. Acestia ridica media salariala, pentru ca numarul angajatilor la privat e mic, plus ca lefurile acestora sunt sub nivelul celor care lucreaza la stat. În judetul Salaj, raportul dintre numarul angajatilor la privat si al angajatilor la stat este de aproximativ 3 la 1, potrivit datelor de la Institutul National de Statistica. Ceea ce înseamna ca din patru salajeni care au un loc de munca, unul este angajat la stat. Raportat la datele din 2015, ultimele existente, în Salaj figureaza 34.114 angajati care lucreaza în mediul privat stop_coloana si 11.000 de persoane care lucreaza la stat. Daca ne uitam la judetele învecinate, cele care au, majoritatea, cu exceptia Clujului, salarii medii mai mici, observam ca personalul nostru bugetar este mai stufos. „n Cluj, de exemplu, raportul e de un bugetar la 4 angajati. În Bihor exista un bugetar la aproape 5 angajati în privat. În Satu Mare raportul e de un bugetar la mai bine de patru angajati, iar în Maramures vorbim de un bugetar la aproape 4 angajati la privat. Daca iesim din regiune si ne raportam la alte judete bine dezvoltate economic, vom vedea ca si acolo sunt mai putini bugetari. În Timisoara, Brasov sau Sibiu raportul este de un bugetar la aproape 6 angajati în mediul privat. În capitala raportul este de un bugetar la mai bine de 5 angajati, în timp ce în judetul Ilfov vorbim de un bugetar la zece lucratori în privat. Media nationala, pe care o depasim, este de 3,97, adica un bugetar la aproape 4 angajati la stat.
De altfel, de la revolutie incoace numarul bugetarilor din Salaj a fost in continua crestere. Sa ne referim aici numai la bugetarii din aparatul administrativ, functionarii din tot felul de institutii, pentru ca numarul de profesori sau cadre medicale nu a cunoscut o crestere spectaculoasa. Daca în 1990 doar 790 de salajeni munceau în administratia publica, numarul lor a ajuns în prezent la peste 3.800. Asta în conditiile în care tehnologia a progresat, iar numarul populatiei deservite de functionari a scazut dramatic, ceea ce ridica semne de întrebare cu privire la utilitatea unui personal administrativ atât de numeros. De cinci ori a crescut numarul bugetarilor din 1990 incoace. „n schimb, pentru comparatie, cu 45 la suta a scazut din 1990 încoace numarul salariatilor din judetul Salaj. In 1990, în Salaj aveau un loc de munca 78.215 persoane. „n prezent, aproximativ 45.000 de salajeni mai au o slujba. Iar acesta este un alt indicator real al felului in care merge economia judetului.

Someri avem mai multi decat judetele vecine

Potrivit datelor Comisiei Nationale de Prognoza, somajul se anunta a fi in continua scadere in Salaj. Pana la finalul anului, rata somajului va cobori la 4 la suta, in conditiile in care in prezent e 5,2 la suta. La nivelul regiunii de Nord-Vest e estimata o rata a somajului de 3 la suta pana la finele anului. „n 2018, Salajul va avea o rata prognozata a somajului de 4,8 la suta (2,8 la suta la nivel de regiune), in 2019 procentul somerilor va cobori la 4,5 la suta (2,6 la suta la nivel de regiune), iar in 2020 doar 4,4 la suta dintre salajeni vor fi someri (2,4 la suta la nivel de regiune). La acest capitol ne pozitionam si anul acesta si in anii urmatori pe ultimul loc, comparativ cu celelalte judete din regiune. In 2017, la Cluj e prognozata o rata a somajului de 2,2 la suta, in Bihor si Maramures procentul e de 3 la suta, in Bistrita Nasaud e 3,4 la suta, iar in Satu Mare 3,9 la suta. Iar faptul ca avem si vom avea mai multi someri decat judetele din jurul nostru ne arata inca o data ca ducem lipsa de investitii care sa genereze locuri noi de munca si plusvaloare.

Comisia Nationala de Prognoza
face campioane la crestere economica toate judetele sarace, cu cei mai multi bugetari

Potrivit Comisiei Nationale de Prognoza, alaturi de Salaj apar in topul judetelor fruntase la crestere economica, justificata prin cresterea PIB, alte doua judete campioane la saracie: Teleorman si Gorj. Teleorman este fruntas, la fel ca Salajul, la numarul mare de bugetari. Aici raportul este de un bugetar la mai putin de 3 angajati la privat. Campioane absolute la numarul de bugetari sunt insa Botosani si Giurgiu, unde vorbim despre un bugetar la fiecare doi angajati la privat, in timp ce în Vaslui aproape jumatate dintre cei care lucreaza sunt bugetari. Fenomenul are doua explicatii. În primul rând, aparatul bugetar extrem de stufos, institutiile pline de plimbatori de hârtii, iar în al doilea rând lipsa investitorilor din judetele sarace ale tarii, lucru care se reflecta în oferta slaba de locuri de munca în sectorul privat.