Prefectul considera ca in exercitiul financiar 2014-2020 al UE trebuie realizata aductiunea de apa de la Gilau.
Aflat In plin proces de pregatire a urmatorului exercitiu financiar 2014 – 2020, statul roman, desi s-a angajat prin vocea ministrului pentru Afaceri Europene, nu promoveaza dezbateri publice care sa foloseasca experienta din actualul exercitiu. Institutul pentru Politici Publice (IPP) sustine discutarea, cu toate grupurile interesate, a prioritatilor din viitorul exercitiu financiar al UE pe baza Intelegerii obiectivelor deja finantate In aceasta perioada, respectiv a rezultatelor acestora. Avand In vedere angajamentele de transparenta anuntate public la preluarea mandatului de ministrul Afa-cerilor Europene, dar neonorate In mod concret pana In prezent, IPP a analizat, pe baza informatiilor puse la dispozitie la cererea Institutului de catre Autoritatile de Management, structura si obiectivele celor mai mari 50 de proiecte finantate pana In prezent din fonduri structurale In Romania prin toate cele sapte Programe Operationale. Ca suma totala, cele 50 de proiecte acopera aproximativ 37 la suta din valoare tuturor contractelor semnate prin toate Programele Operationale, adica In total 7,35 miliarde de euro. Cu o singura exceptie, aceste proiecte s-au finantat prin Programul Operational Sectorial de Mediu si prin cel de Transport. Cele de la mediu, la care eligibili au fost operatorii regionali de profil ai caror actionari majoritari sunt autoritatile locale judetene, s-au derulat In 36 din cele 41 de judete ale tarii si au vizat extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si canalizare. In cadrul POS Transport au fost finantate 11 proiecte care se regasesc In topul 50 al celor mai mari proiecte din fonduri structurale alocate In actualul exercitiu financiar si au o valoare totala de 3 miliarde de euro. Un proiect de modernizare a sistemului apa canal din Romania din fonduri structurale costa, In medie, 86 milioane de euro Intr-un judet, iar un kilometru de drum reabilitat sau modernizat cu fonduri europene costa la noi si pana la patru milioane de euro.
Canalizare, apa si drumuri pentru salajeni
Doua dintre cele 50 de proiecte finantate pana in prezent au ca beneficiar judetul Salaj. Unul dintre ele este Reabilitarea si extinderea sistemului de alimentare cu apa si canalizare In judetele Cluj si Salaj, in valoarea de 173 de milioane de euro. Ceremonia receptiei finale a lucrarilor din cadrul contractului Reabilitarea si extinderea retelelor de distributie a apei potabile si canalizare in municipiul Zalau a avut loc pe 5 martie. Reprezentantii Companiei de Apa se mandresc acum cu extinderea retelei de apa din municipiu cu 10,6 kilometri pe 19 strazi, cu inlocuirea a 2,6 kilometri de retele de apa pe noua strazi, precum si infiintarea a 12,9 kilometri de retele de canalizare pe 30 de strazi si inlocuirea a 7,6 kilometri de canalizare pe 23 de strazi. Un alt proiect major pentru Salaj, aflat in top 50 finantari europene, este reabilitarea drumului national 1H, investitie care se ridica la va-loarea de 120 de milioane de euro. O contributie financiara de 30 la suta din valoarea pro-iectului o are si Guvernul Romaniei. Constructorii spera sa finalizeze integral lucrarile pana la sfarsitul anului, urmand ca in primavara lui 2013 sa aiba loc receptia finala.
Agricultura poate fi pilonul de dezvoltare a judetului
Obiectivul numarul unu pentru Salaj in exercitiul financiar 2014 – 2020 ar trebui sa fie realizarea unei alternative de alimentare cu apa a municipiului Zalau, dar si a judetului, crede prefectului Alexandru Vegh. In momentul de fata, municipiul Zalau este alimentat cu apa printr-o singura conducta, de la Varsolt. Primul obiectiv ar trebui sa fie asigurarea unei rezerve de apa, de la Gilau la Zalau. Daca, Doamne fereste, se intampla un dezastru nu avem o rezerva de apa. Proiectul exista, dar trebuie sa facem eforturi sa intre la finantare, a declarat pentru Graiul Salajului prefectul Vegh. Acesta anunta ca in viitorul exercitiu vor fi sume mult mai consistente pentru dezvoltarea agriculturii si acest segment ar putea reprezenta pilonul de baza al dezvoltarii judetului. In domeniul agriculturii vom putea atrage fonduri foarte mari. Insa, trebuie mai intai sa rezolvam problema cadastrului si sa gasim o forma de asociere, ca acele terenuri sa fie compacte pentru a face o agricultura moderna, a adaugat reprezentantul Guvernului. In actualul exercitiu financiar al UE, 2007 – 2013, Alexandru Vegh considera ca institutiile statului nu au reusit sa faca fata cerintelor exigente ale UE si din aceasta cauza avem o rata a absortiei fondurilor europene de aproximativ 5 la suta. In urmatorul exercitiu nu putem intra cu actuala forma de organizare. Dureaza foarte mult perioada de licitare si proiectare si ramane o scurta perioada pentru realizarea efectiva a lucrarilor, motiv pentru care o parte din ele nu sunt de cea mai buna calitate, conchide prefectul.
Barajul de la Varsolt este mai sigur
Prefectul Judetului Salaj, Vegh Alexandru, a fost prezent ieri la receptia finala a lucrarilor vizand punerea In siguranta a lacului de acumulare Varsolt, din cadrul Proiectului de diminuare a riscurilor In cazul producerii calamitatilor naturale si pregatirea pentru situatii de urgenta, In valoare totala de peste 53 milioane de lei, finantat de Ministrul Mediului. Receptia finala a proiectului are loc la doi ani de la receptia lucrarilor, timp In care, potrivit specialistilor din cadrul Sistemului de Gospodarire a Apelor (SGA) Salaj, toate lucrarile executate s-au comportat foarte bine, cu atat mai mult cu cat barajul a fost supus, In vara anului 2010, la presiunea unui maxim istoric al nivelului apei, provocat de precipitatii din perioada respectiva. Ma bucur sa constat ca s-au realizat lucrari de calitate care au avut ca efect nu doar punere In siguranta a barajului ci si o crestere a calitatii apei pentru cetatenii din Zalau si Simleu Silvaniei. In aceasta perioda, mai multe comune din judet au In implementare proiecte de alimentare cu apa, ceea ce Insemna ca locuitorii acestor zone vor beneficia, In curand, de apa din acumularea de la Varsolt, a subliniat prefectul Vegh. Potrivit datelor prezentate la receptie de Petrica Stroi, seful sistemului hidrotehnic Crasna, din cadrul SGA Salaj, au presupus Imbunatatirea sigurantei barajului In exploatare, amenajari antierozionale ale conturului lacului, reducerea aluviunilor din amonte si reabilitarea sistemului de monitorizare, avertizare si alarmare.

Post Views: 75