Consiliul Judetean (CJ) Salaj a adoptat in 2006 un plan de dezvoltare judetean pentru perioada 2007-2013, in care au fost cuprinse obiective strategice pe teme precum infrastructura, agricultura, resurse umane, turism balnear, ce trebuiau indeplinite in intervalul mentionat. Am trecut de jumatatea lui 2013 si misiunea pe care si-a asumat-o Consiliul Judetean este una imposibila. Cand au ela-borat planul, reprezentantii CJ Salaj mizau pe faptul ca accesibilitatea salajenilor la coridoarele de transport moderne ce conduc catre pietele europene va creste odata cu finalizarea Autostrazii Transilvania. Preocuparea la acea vreme nu era nerealizarea autostrazii, ci capacitatea de a realiza legaturi rutiere la aceasta. Totodata, exista convingerea ca autostrada va permite dezvoltarea a cel putin trei poli de crestere, printre care Zalau, Zimbor, Nusfalau. In analiza SWOT (puncte tari, puncte slabe) din planul CJ Salaj vedem ca autostrada era considerata „un dar de la Dumnezeu” pentru relansarea economiei salajene si ocupa prima pozitie la capitolul puncte forte, reprezentand principala oportunitate pentru Salaj.
Reprezentantii autoritatilor locale s-au intors recent de la Cluj cu vesti proastre privind constructia Autostrazii Transilvania. Presedintele CJ Salaj, Tiberiu Marc, impreuna cu primarul Zalaului, prefectul Salajului, dar si un deputat si un senator salajeni au participat vinerea trecuta la discutiile cu mi-nistrul delegat pentru Proiecte de Infrastructura si Investitii Straine Dan Sova, referitoa-rea la finalizarea proiectului autostrazii Brasov-Bors. Liderii locali au spus ca sansele de reluare a constructiilor la autostrada sunt putine si incerte. Bani europeni nu sunt, nici fonduri de la bugetul de stat, iar Consiliile Judetene sunt neputincioase financiar, neputand contribui pentru realizarea autostrazii. Ministrul Sova si reprezentantii autoritatilor salajene au ajuns la concluzia ca varianta concesionarii este cea mai plauzibila. In fapt, statul cauta un investitor dispus sa construiasca drumul, urmand ca apoi constructorul sa isi scoata banii din taxele percepute la intrarea pe autostrada.

Batranii trebuia sa se scalde la Boghis, dar…
Analizand planul elaborat pentru 2007-2013, la capitolul infrastructura, am aflat ca una din prioritatile CJ Salaj era reabilitarea drumurilor judetene care asigura legatura intre obiectivul turistic Baile Boghis cu drumurile nationale ce strabat Salajul, adica DN1H, DN19B si DN1F. Consiliulo Judetean miza pe dezvoltarea turismului, care avea la vremea elaborarii planului de dezvoltare o contributie infima, cu 1,15 la suta din PIB-ul judetului. Tinand cont de calitatea proasta din prezent a drumurilor ce duc spre statiunea turistica Boghis, nu este exclus ca ponderea din activitatile turistice sa fi scazut intre timp. CJ Salaj a specificat in planul de dezvoltare ca procentajul mare al segmentului varstnic in ansamblul populatiei va determina cresterea interesului pentru turismul balnear. Avand in vedere exploatarea resurselor si interesul judetelor vecine pentru intensificarea turismului balnear, salajenii prefera sa mearga in prezent in statiuni precum Carei, Tasnad, Felix, 1 Mai, etc, oriunde numai in Salaj sa nu fie.

Drum dinamitat spre Baile Boghis
DJ 191 D pe segmentul Nusfalau-Valcau-Sig-Tusa este un subiect delicat, avand in vedere ca pe aceasta portiune nu s-a turnat covor astfaltic de peste zece ani. Ioan Rosan este primar in Valcau din 2004 si spune ca nu s-a intervenit in acest sens inca dinainte de a fi ales administrator al comunei. Primarul spune ca nu cunoaste planurile CJ Salaj cu privire la reabilitarea drumului. Recunoaste ca s-au mai plombat din gropile de pe DJ 191 D, dar spune ca lucrarile s-au realizat numai pe teritoriul administrativ al Valcaului, pana la limita cu localitatea Sig. Din cate cunoaste primarul, fondurile pentru reabilitarea tronsonului ramas s-au terminat. Cat despre gropile plombate in Valcau, edilul spera sa reziste macar pana incepe iarna. Ioan Rosan sustine ca din Valcau de Jos si pana in Fizes, partea carosabila a luat-o la vale din cauza alunecarilor de teren. Tot din Valcau de Jos inspre centrul comunei Sag drumul e pietruit cu dale romane, fapt ce aduce aminte de perioade stravechi si…de un drum uitat de lume. Satenii din Fizes sunt disperati din pricina drumului impracticabil, potrivit spuselor lui Rosan. Primarul subliniaza ca autoritatile ar trebui sa fie interesate de reabilitarea drumului, care ar putea fi cea mai scurta ruta spre Cluj.
Primarul Radu Mate din Nusfalau spune ca portiune din DJ 191 D care tranziteaza localitatea este intr-un stadiu mai bun decat cel din Sag si Fizes. Spera totusi ca drumul DJ 191 D sa fie reabilitat in intregime, pentru ca duce spre Ciucea, argumenteaza el. Gropile din Nusfalau au fost umplute la sfarsitul lui mai, potrivit primarului Mate. Pe vremea cand Elena Udrea era Ministru al Dezvoltarii in 2011 s-a realizat licitatia de atribuire a lucrarilor de reabilitare prin Programul National de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI). Guvernele s-au schimbat, iar drumul a ramas de izbeliste, crede primarul Mate Radu. Edilul spera ca DJ 191 D va fi totusi reabilitat odata cu demararea Planului de Dezvoltare Regionala 2014-2020.
In localitatea Sig problema cu privire la reabilitarea drumului e cu atat mai delicata cu cat covorul astfaltic „lipseste” fizic. Florian Bonte, primarul de aici spune ca nu poate fi luata in calcul plombarea gropilor deorece drumul nu este astfaltat, ci s-a decopertat de-a lungul timpului. Pro-babil de asta nu a intervenit nimeni in Sig ca sa reabiliteze drumul. Primarul mai spune ca ultimul covor astfaltic a fost turnat in 2008 de la iesirea din Sig pana spre Tusa pe o portiune de 4,8 kilometri. De atunci, nu s-a mai facut nimic. La intrare in Sig si mai ales in centrul localitatii drumul este impracticabil, sustine primarul. Florian Bonte. cunoaste obiectivele CJ Salaj privind reabilitarea drumului, cuprinse in programul PNDI. La vremea implementarii proiectului, a sperat ca drumul va fi intr-un final reabilitat. Nu s-a intamplat asa. Edilul nu stie daca programul va mai fi reluat vreodata si spune ca va merge curand la CJ Salaj sa intrebe care sunt perspectivele autoritatilor locale despre reabilitarea DJ 191 D.
Pe site-ul CJ Salaj a fost postat in februarie anul trecut, separat de planul de dezvoltare, proiectul cu privire la reabilitarea drumului judetean 191 D pe tronsonul Nusfalau-Valcau-Sig-Tusa, care face legatura cu drumul national 1H – pana la limita cu judetul Cluj. Reabilitarea DJ 191 D a fost cuprinsa in programul „Modernizare si reabilitare a zece kilometri de drumuri judetene si de interes local”, prevazut pentru perioada 2011-2013. Proiectul a fost depus la Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului care a atribuit contractul de proiectare si executie lucrari firmelor ASOCIEREA GARDEN CENTER GRUP, GRANT CPC, DELTA ACM 93, GECA IMPEX PM. Contractul a fost atribuit acestor firme in 4 ianuarie 2012, se arata pe portalul CJ Salaj.

Lipsesc salajenii care ar trebui sa munceasca…
Potrivit planului de dezvoltare judetean 2007-2013, „migratia temporara a fortei de munca in strainatate reprezenta, pe termen scurt si mediu, o potentiala sursa pentru dezvoltare si capitalizare (IMM, piata imobiliara, servicii, educatie)”. Adica CJ spera sa-i aduca acasa pe „capsunari” sa le dea de lucru. Calculele de la acea vreme aratau ca aproximativ 20-25 la suta din populatia activa salajeana a luat calea Europei si nu numai. Populatia activa stipulata in cuprinsului planului de dezvoltare indica un numar de 104.004 locuitori, populatie activa. 25 la suta din aceasta valoare inseamna aproximativ 26.000 de locuitori. Recensamantul din 2011 indica o scadere a populatiei salajene cu aproximativ 10 la suta. proportional, ar insemna ca Salajul a ramas cu o populatie activa de circa 90.000 de locuitori. Angajati sunt insa doar 38.000 de salajeni. Rezulta o diferenta consistenta de locuitori care nu se regasesc nicaieri. Unde sunt circa 52.000 de salajeni? Probabil tot prin Europa pentru un trai mai bun. Avand in vedere contextul socio-economic, putem presupune ca salajenii nu isi permit sa stea acasa, si daca isi permit, sunt foarte putini.Planul CJ miza pe nivelul ridicat de instruire al populatiei apte de munca si pe pretul mic al acestei forte de munca. Numai ca salajenii au gandit altfel.

Agricultura a ramas „cu ochii in soare”
In agricultura, planul de dezvoltare judetean avea ca punct slab „sistemul exploatatiilor agricole faramitate, catalogat insuficient dotat cu tehnologie mo-derna si care pune in pericol capacitatea de a regenera si diversifica mediul economic rural”. Din nefericire, singurele asociatii agricole din Salaj s-au desfiintat. In 2010 asociatiile din Sarmasag si Dragu au inchis obloanele, perspectivele agricole fiind cu atat mai limitate.

Bilantul lui Tiberiu Marc
La solicitarea Graiului Salajului, Tiberiu Marc, ne-a declarat urmatoarele in legatura cu bilantul planului de dezvoltare 2007-2013.
„Planul de dezvoltare al judetului este o constructie care isi propune să realizeze in timp si nu neapărat intr-un interval definit – 2007-2013, de exemplu – un proces de dezvoltare durabilă, competitivă si perfor-mantă a Sălajului, pornind de la necesitătile identificate la nivelul economiei judetului, al comunitătilor urbane si rurale si să dezvolte un portofoliu de proiecte care să conducă la realizarea obiectivelor prin investitii si alocări financiare. Structura portofoliului de proiecte a fost organizată in conformitate cu tipul instrumentelor de planificare si alocare financiară, respectiv Planuri Operationale Sectoriale, pentru domeniile abordare sectorial si Planul Operational Regional, cu patru axe prioritare.
Planul de dezvoltare 2007-2013 urmează să fie revăzut si va sta la baza planului de dezvoltare pentru viitorul interval de programare, 2014-2020. Fără pretentia de a face o evaluare exhaustivă, pot spune că, in perioada 2007-2013, infrastructura rutieră a judetului a fost imbunătătită; infrastructura socială (educatie, sănătate, asistentă socială) a fost de asemenea imbunătătită; infrastructura reprezentată de clădirile de patrimoniu a fost reabilitată; investitiile in turism sunt in curs de implementare, urmand lucrările efective de punere in valoare a resurselor de patrimoniu istoric si cultural; investitiile in cresterea calitătii mediului sunt in derulare, cu doua domenii distincte – apă si canalizare pe de o parte, si managementul deseurilor, pe de altă parte. Autoritătile locale au implementat sau au in curs de implementare pro-iecte care isi propun dezvoltarea infrastructurii rutiere, apă si canalizare, proiecte educationale, sociale si recreative. Sunt in curs de implementare sau au fost deja realizate investitii in domeniul legumiculturii, viticulturii, zootehniei, procesării primare a produselor agricole.
Intr-un cuvant, echiparea teritoriului judetului cu infrastructura de bază, rutieră, de mediu, socială, de educatie este evidentă si poate crea suportul pentru dezvoltarea serviciilor, in principal de educatie si sănătate.
Din păcate, criza economică ce a inceput in 2008 si care incă se manifestă a făcut ca sectoarele de competitivitate, resurse umane, mediul de afaceri să fie serios afectate si o bună parte din proiectele care urmau să fie implementate fie si-au diminuat din valoare, fie la unele s-a renuntat. Pot să afirm că autoritătile locale au fost active si foarte active in implementarea proiectelor pentru care puteau să aplice, dar, din păcate, mediul de afaceri, atat datorită crizei, cat si procentului mare de co-finantare, a valorificat mai putin din oportunitătile de finantare. Criza economică a făcut chiar ca unele proiecte care initial aveau ca si scop imbunătătirea mediului de afaceri, cresterea gradului de ocupare a fortei de muncă, obtinerea de venituri suplimentare atat pentru populatie, cat si pentru comunităti, să fie reevaluate si, in functie de noua realitate economică, să facă parte din viitorul plan de dezvoltare judetean.”

Post Views: 67