Să tragă ponoasele

Când și-a scris testamentul, regele Carol I spunea că scopul vieții lui a fost “totul pentru țară, nimic pentru mine” și că acest mesaj trebuie să fie un credo pentru urmașii săi. A fost cât a fost, a ținut, cât a ținut, până a venit originala noastră democrație. După 1989 n-a mai stat piatră pe piatră în țara asta. Totul sau aproape totul a fost scos la vânzare, totul sau aproape totul a fost dat pe nimica toată, pentru comisioane mai mari decât valoarea tranzacției. Și uite așa situația a luat-o pe arătură, fără ca nimeni să încerce să o aducă pe drumul cât de cât drept. Acum, când ofensiva procurorilor DNA a devenit tot mai vizibilă pe frontul înfrângerii marilor corupți, ne întrebăm cum de noi nu am auzit de marile delapidări, de inginerii fiscale, de jaf, mită și șantaj? stop_coloana Au fost ținute în dosare sub lacăte ca nu cumva să iasă la iveală fărădelegile. Dar, vorba vecinului nostru din vest, “Dumnezeu nu culcă-te”. Iată că 4.800 de de semeni de-ai noști depistați de oștirile Codruței Koveși nu mai știu pe unde să-și tragă izmenele. Pentru ei, deviza lui Carol I este pe dos; “Totul pentru mine, nimic pentru țară”. Acum să tragă ponoasele.