Potrivit Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, noua lege care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2024 privind sistemul românesc de asistență socială va face ca numărul beneficiarilor, acum în jur de 160 de mii, să se tripleze, în contextul în care noua metodologie va simplifica accesul la aceste forme de ajutor.

Astfel, familiile cu un venit pe cap de membru de până la 275 de lei lunar vor putea primi un ajutor de până la 428 de lei, pentru gospodăriile monoparentale suma a crescut la 480 de lei, iar după aplicarea venitului minim de incluziune o familie o să primească 944 de lei. Totodată, 2,5 milioane de cetățeni români primesc tichete alimentare, destinat achiziționării unei mese calde și a produselor alimentare. Citite succesiv, noutățile ar putea crea impresia unei Românii în care sistemul de asistență socială funcționează sau este în curs de dezvoltare, însă privind lucrurile în context european, România nu doar că are printre cele mai ridicate grade de sărăcie, dar și printre cele mai slabe pârghii sociale de ajutorare a populației aflate în situații de risc.

Din luna februarie a anului 2024, cetățenii aflați în dificultate din România vor beneficia de ajutor de incluziune și suport financiar pentru familiile cu copii. Noua metodologie de calcul va simplifica accesul la aceste forme de ajutor. De pildă, familiile cu un venit pe cap de membru de până la 275 de lei lunar vor putea primi un ajutor de până la 428 de lei. Pentru gospodăriile monoparentale, suma crește la 480 de lei, iar în situația în care venitul pe membru depășește 275 de lei, dar nu atinge 700 de lei, asistența financiară maximă va fi de 340 de lei pentru familii cu ambii părinți și de 430 de lei pentru cele monoparentale.

De asemenea, se va oferi sprijin suplimentar persoanelor vârstnice care rezidă în centre sociale și care dispun de venituri minimale, cu un ajutor social care poate ajunge până la 700 de lei.

Aceste beneficii vin, desigur, cu anumite obligații. Beneficiarii sunt încurajați să fie proactivi în căutarea unui loc de muncă și să participe la activități comunitare. De asemenea, este esențial ca toți copiii să fie înscriși la școală. Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, a subliniat: “În prezent o familie primește venit minim garantat în valoare de 529 de lei și ajutor social de 226 de lei, în total 785 de lei. După aplicarea venitului minim de incluziune o familie o să primească 944 de lei”, potrivit unor declarații citate de Digi24 în decembrie.

Banca Mondială a fost printre susținătorii implementării acestui sistem de venit minim pentru incluziune încă din 2016. Michal Rutkowski, director regional pentru dezvoltare umană la Banca Mondială, a afirmat: “Este fundamental pentru România să schimbe sistemul social pentru a ajuta, cu adevărat, cei mai săraci oameni și asta e ceea ce face VMI-ul (venitul minim de incluziune): prin combinarea celor două sisteme anterioare, țintește spre concentrarea pe familiile care sunt cu adevărat cele mai sărace. Începe de la puțin, adică nu toată lumea care are nevoie va primi ajutor, dar sunt planuri concrete de extindere a venitului minim de incluziune – cred că acum, vorbim la început de 160.000 de familii, iar apoi avem în plan să creștem până la peste 1 milion de persoane”, arată sursa citată

Un alt aspect legal care a devenit o parte integrantă importantă din eforturile autoritățile de ajutorare a populației lipsită de mijloace este reprezentat de tichetele alimentare. Reprezentantul oficial al Guvernului, Mihai Constantin, a comunicat pe 1 februarie 2024 aprobarea de către Executiv a procedurilor pentru punerea în aplicare a ajutorului material destinat persoanelor defavorizate pentru perioada 2024-2027.

„Guvernul a adoptat hotărârea pentru aprobarea mecanismului de implementare a măsurilor de acordare în perioada 2024-2027 a unui sprijin material pentru anumite categorii de persoane defavorizate, din rândul pensionarilor sau a persoanelor cu dizabilităţi. Plafonul maxim de venituri până la care o persoană poate beneficia de tichete sociale electronice pentru alimente şi mese calde a fost majorat la 2.000 de lei, faţă de 1.700 de lei, valabil anul trecut. Pentru anul în curs, tichetul are o valoare nominală de 250 de lei şi se acordă o dată la două luni, iar banii respectivi pot fi folosiţi exclusiv pentru achiziţionarea de alimente şi mese calde şi pot fi utilizaţi în termen de 12 luni de la data fiecărei alimentări”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, potrivit Antena 3 CNN.

Ads

În acest moment, aproape 2,5 milioane de cetățeni români primesc acest ajutor financiar de la stat, destinat achiziționării unei mese calde și a diverselor produse alimentare., însă se observă o creștere a numărului de persoane eligibile pentru cardurile de alimente și mese calde, cu extinderea categoriilor de beneficiari astfel:

a) Pensionarii cu venituri lunare nete mai mici de 1.500 lei;

b) Persoanele cu diferite grade de handicap și venituri sub 1.500 lei;

c) Gospodăriile cu minimum doi copii, având un venit per membru sub 600 lei;

d) Familii monoparentale cu venit per membru sub 600 lei;

e) Gospodăriile beneficiare de ajutor social, conform Legii nr. 416/2001;

f) Persoanele fără adăpost.

Ministerul Muncii va actualiza lunar lista beneficiarilor, asigurându-se că noii eligibili sunt incluși, iar verificarea veniturilor pentru categoriile a)-d) este realizată de ANAF.

„Primele alimentări ale acestor tichete electronice pentru anul 2024 se vor face în următoarele săptămâni, la jumătatea lunii februarie, după ce, împreună cu autorităţile acreditate şi cu autorităţile locale, se va face un nou inventar al persoanelor beneficiare de acest program, având în vedere că plafonul, menționez încă o dată, a fost ridicat pentru anul în curs la 2.000 de lei”, a anunțat Guvernul.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a confirmat că prima tranșă din voucherele sociale pentru anul curent va fi eliberată în a doua parte a lunii februarie, reflectând actualizarea bazei de date după majorarea pragului de venit eligibil la 2.000 de lei.

În acest an, în ajunul sărbătorilor de iarnă, 2,5 milioane de persoane au beneficiat și de o altă formă de suport financiar din partea statului. Acest sprijin s-a adresat pensionarilor și altor categorii vulnerabile de români, care au primit 250 de lei sub formă de tichete sociale. Vouchere, destinate achiziționării de alimente, sunt oferite special pentru Crăciun și Anul Nou. Zonele cu cel mai mare număr de beneficiari ai voucherelor pentru alimente și mese calde includ Bucureștiul (122.000), Suceava (90.879), Iași (90.196), Dolj (89.801) și Bacău (82.410).

Mai mult, potrivit unor informații recente, numite categorii de persoane defavorizate vor primi în 2024 tichete de 250 de lei brut pentru alimente și mese calde, precum și pachete cu produse alimentare. Acestea se vor da din bani europeni.

Tichetele vor fi transmise prin Poșta Română, și din punct de vedere legislativ vor fi fundamentate de o nouă ordonanță de urgență care modifică Ordonanța Trenuleț și care va specifica faptul că nu sunt impozabile. În perioada 2025-2027, tichetele vor avea o valoare nominală de 125 de lei, și vin dintr-un buget alocat de 5,72 miliarde de lei.

De ce astfel de măsuri nu sunt de ajuns pentru România săracă. Unde ne situăm?

Deși mecanisme de ajutorare există, România se confruntă cu o realitate dură în ceea ce privește sărăcia, cu peste 4 milioane de cetățeni trăind sub pragul de sărăcie în 2022, potrivit ultimelor date disponibile de la Institutul Național de Statistică, în raportul anual „Dimensiuni ale incluziunii sociale în România”. Cu o rată a sărăciei relative de 21,2%, este clar că unul din cinci români se luptă zilnic pentru a-și acoperi nevoile de bază.

Datele arată o scădere a sărăciei de la 23,8% în 2019 la 21,2% în 2022, sugerând progrese în combaterea acestei probleme. Totuși, acest lucru nu minimizează gravitatea situației actuale. “Este încă alarmant că atât de mulți dintre cetățenii noștri trăiesc la marginea existenței, cu venituri sub 60% din mediana veniturilor disponibile,” subliniază raportul. Studiul dezvăluie și că sărăcia nu este distribuită uniform prin țară, ci afectează diferit în funcție de vârstă, ocuparea forței de muncă și regiune. Copiii și tinerii sunt cei mai vulnerabili, cu o incidență a sărăciei semnificativ mai mare decât în alte grupuri de vârstă. “Această situație subliniază necesitatea urgentă de a proteja viitorul țării noastre prin investiții în programe de asistență pentru tineret,” indică statisticienii INS.

Discrepanțele regionale sunt, de asemenea, evidente, considerând că Sud-Vestul Olteniei are cea mai mare rată a sărăciei, în timp ce București-Ilfov se bucură de cea mai scăzută, inegalitatea geografică subliniind cu atât mai mult nevoia de politici regionale specifice pentru a aborda cauzele profunde ale sărăciei.

În context european, România se remarcă prin rate ale sărăciei și excluziunii sociale printre cele mai ridicate, situându-se la un procent alarmant de 34,4%, mult peste media europeană, potrivit INS și Eurostat. La nivelul Uniunii Europene, riscul de sărăcie sau excluziune socială afectează o proporție semnificativă a populației, dar în România, situația este deosebit de gravă, considerând că peste o treime din populație afectată. Comparativ, țări precum Cehia, Slovenia, Polonia, și Finlanda prezintă rate mult mai scăzute ale acestui risc.

Datele INS arată și că tinerii și copiii din România, alături de cei din Bulgaria, Spania, Italia, și Grecia, se confruntă cu o vulnerabilitate crescută în fața sărăciei și excluziunii sociale, spre deosebire de alte țări europene unde situația este mai favorabilă pentru această categorie de vârstă, iar în ceea ce privește persoanele vârstnice, în unele state europene precum Luxemburg și Danemarca, acestea sunt relativ mai protejate față de sărăcie și excluziune socială, cu rate ale riscului sub 20%, în timp ce media europeană este de 20,2%.

Sistemele de asistență socială în Europa. Ce fac vecinii noștri mai bine decât noi pentru ridicarea persoanelor vulnerabile din sărăcie

În cadrul Uniunii Europene, metodele prin care țările își ajută populația săracă variază considerabil, fiind influențate de structura sistemelor lor de protecție socială, de prioritățile politice și de resursele financiare disponibile. Potrivit ultimelor date sintetizate de Eurostat, UE a alocat un total de 4.196 de miliarde de euro pentru beneficiile de protecție socială, ceea ce reprezintă 28,7% din PIB-ul său. Aceste cheltuieli sunt direcționate către diverse funcții, inclusiv bătrânețe și supraviețuitori, sănătate, familie/copii, dizabilitate, șomaj și locuințe și excluziune socială, cu ponderi diferite alocate fiecărui domeniu.

Astfel, datele arată că statele membre UE structural diferit ajutorarea persoanelor vulnerabile de la țară la țară, iar România tinde să se claseze sub media europeană la majoritatea punctelor nevralgice ale sistemelor de asistență socială:

În UE, aproape jumătate din cheltuielile pentru protecție socială (45,3%) sunt dedicate pensionarilor și beneficiarilor de pensii de urmaș. Franța și Italia, de exemplu, demonstrează un angajament solid în acest sens, cu alocări substanțiale care reflectă o populație îmbătrânită și valorile lor sociale, potrivit concluziilor trase de Eurostat. În România, deși cheltuielile sale totale pentru protecție socială în raport cu PIB-ul (16,3%) sunt sub media UE.

Sectorul sănătății primește aproape 30% din bugetul de protecție socială al UE. Țări precum Irlanda și Olanda investesc masiv în acest domeniu, depășind chiar și pragul de 36% în cazul Olandei, în timp ce România caută încă echilibrul între nevoia critică de servicii medicale și alocări bugetare reduse sectorului.

Cu o medie de 8,3% din cheltuielile sociale alocate la nivelul UE sprijinului pentru familie, Polonia se distinge aici, dedicând 15% din bugetul de protecție socială acestui segment. Acesta este poate singurul segment în care România, deși sub multe alte state membre, sare de media europeană, cu o alocare de 11,9 din bugetul pentru asistență socială către alocații și indemnizații pentru familie (cum sunt și beneficiile amintite la începutul acestui material).

În medie, statele UE alocă 6,9%, respectiv 5,9% din bugetul de protecție social pentru ajutorarea persoanelor cu dizabilități și șomerilor. Țări precum Malta ies în evidență, cu o pondere de peste 13% din bugetul de asistență socială dedicată sprijinului pentru șomaj, în timp ce România se clasează îngrijorător de jos pe această listă, cu un buget de 0,7% din totalul alocărilor anuale ale sistemului de protecție socială. Și mai grav, banii alocați din totalul PIB-ului pentru ajutorul oferit șomerilor și persoanelor cu dizabilități ocupă un procent de 0,1%.

Cu 3,9% din cheltuielile UE direcționate către locuințe și combaterea excluziunii sociale, state precum Olanda și Danemarca depășesc media UE. România, în contrast, se confruntă cu provocări în alocarea fondurilor suficiente pentru aceste necesități esențiale, cu cifre similare celor care țin de ajutoarele de șomaj și indemnizațiile de dizabilități

Analiza modalităților de livrare a ajutorului social în UE dezvăluie o preferință clară pentru plățile în bani, care constituie 65,1% din total. În schimb, beneficiile în natură, deși esențiale, reprezintă mai puțin de o treime din cheltuieli.

Un contrast: Danemarca, țara cu unul din cele mai bune sisteme de protecție socială din lume

Danemarca, cunoscută drept una dintre cele mai fericite țări din lume, atrage atenția datorită sistemului său de bunăstare robust. Cu un salariu minim ridicat, o calitate înaltă a vieții și un echilibru sănătos între muncă și viața personală, Danemarca ocupă locuri de frunte în clasamentele globale. Danemarca se remarcă printr-un sistem extins de securitate socială și egalitate a veniturilor. Toți cetățenii danezi au acces egal la educație și îngrijire medicală, indiferent de originea lor socială sau financiară. Potrivit OCDE, „principiul de bază în acest model universal de bunăstare este că toți cetățenii au dreptul la anumite beneficii sociale și servicii fundamentale, bazat doar pe statutul lor de ‘cetățean’.”

În ceea ce privește aparatul de protecție socială, cetățenii danezi primesc compensații pentru pierderile de venit cauzate de diverse situații, precum șomaj, dizabilitate sau boală.

Conform unui sondaj Gallup, 88% dintre danezi sunt fericiți să plătească impozite pentru servicii sociale, încrederea în sistem datorându-se faptului că cetățenii văd rezultate tangibile ale contribuțiilor lor. „Danezii sunt în general foarte pozitivi în ceea ce privește sistemul de asistență și protecție socială, pentru că toată lumea beneficiază de el”, a declarat Peter Abrahamson, profesor de sociologie la Universitatea din Copenhaga, într-un material pe subiect publicat pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe din Danemarca.

Sursa ziare.com

Post Views: 861