România, stat cu peste 1,2 milioane de bugetari

 

România, stat în care datoria publică a sărit de 50 la sută din Produsul Intern Brut, are în acest moment peste 1,2 milioane de angajați la stat. Dintre aceștia, 30 de mii au fost angajați după noiembrie 2021, când s-a dat liber angajărilor printr-o Ordonanță a Guvernului Ciucă.

Datele au fost colectate și publicate de presa centrală care arată că cea mai spectaculoasă creștere a numărului de a angajați se înregistrează la ”megaministerul numit Secretariatul General al Guvernului (SGG)”, scrie Jurnalul.ro. Iar un clasament al ministerelor cu cel mai mare număr de angajați a fost făcut de Agerpres.

SGG și Camera Deputaților, creștere importantă a numărului de salariați

La schimbarea de ”gardă” în Guvern, în luna octombrie, la Secretariatul General al Guvernului erau angajate 4.859 de persoane, iar la sfârșitul lunii februarie a acestui an, schema de personal a ajuns la 5.027 de persoane.

Un salt important s-a înregistrat și la Camera Deputaților, unde numărul salariaților a crescut de la 1.669, la sfârșitul anului 2021, la 1.704.

Sectorul public număra, la sfârșitul lunii februarie 1,26 milioane de angajați, cu 30.000 mai mulți decât la sfârșitul lunii noiembrie, reprezentând cea mai mare creștere de salariați din sectorul bugetar al ultimilor cinci ani. Aproape 64 la sută dintre salariații la stat erau în administraţia publică centrală, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor (MF), consultate de Agerpres.

Cei mai mulți salariați sunt ai Ministerului Educației – 290.875 (290.589 în ianuarie 2022, cu precizarea că această categorie cuprinte toate cadrele didactice, personalul din școli, grădinițe, inspectorate școlare – toți fiind salariați ai Ministerului Educației, indifferent de localitatea sau instituția de învățământ în care își desfășoară activitatea); Ministerul Afacerilor Interne – 121.620 (121.502 în ianuarie 2022); la Ministerul Apărării Naţionale – 74.945 (76.055 în ianuarie 2022); Ministerul Finanţelor – 24.331 (24.361 în ianuarie 2022); Ministerul Sănătăţii – 18.521 (18.380 în ianuarie 2022).

Urmează restructurări în sectorul bugetar?

Datoria publică a României a trecut de 50 la sută din PIB. La sfârșitul lunii ianuarie a depășit nivelul de 50,2 la sută din PIB, iar la sfârșitul lunii februarie urcase la 50,6 la sută, potrivit datelor Ministerului Finanțelor.

La această creștere a contribuit și împrumutul de 9,7 miliarde de lei (1,9 miliarde de euro) primit sub formă de prefinanțare din Planul Național de Redresare și Reziliență. Per total, împrumuturile statului au fost în primele două luni ale anului de 43,6 miliarde de lei, o sumă echivalentă cu 30% din sumele pe care statul a stabilit că le va împrumuta anul acesta pentru finanțarea deficitului bugetar și pentru a plăti împrumuturile vechi care ajung la scadență.

Pentru 2022, Ministerul Finanțelor și-a programat împrumuturi de 145,4 miliarde de lei pentru finanţarea deficitului bugetar estimat la 5,84% (77 de miliarde de lei) şi refinanţarea datoriilor anterioare (circa 68,4 miliarde de lei), cu mult mai mult față de 2021, când au fost de circa 105 miliarde de lei.

Executivul este obligat să ia o serie de măsuri conform Legii responsabilității fiscal-bugetare, după depășirea pragului de 50 la sută din PIB a datoriei publice. Va trebui să prezinte în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei publice, iar una dintre măsurile  care se vor aplica se referă la înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public.

O cauză principală a creșterii accelerate a datoriei este majorarea cheltuielilor bugetare, în special cele legate de salarii și pensii, susțin analiștii economici. Pe fondul nerestructurării sectorului bugetar, aceste majorări continue ale cheltuielilor nu au putut fi susținute de creșterea veniturilor, astfel că statul a fost nevoit să se împrumute tot mai mult.

Înghețarea salariilor în sectorul bugetar nu este însă singura veste proastă. După ce costurile costurile împrumuturilor pe termen lung au continuat să crească, agenția Fitch a menținut ratingul României la „BBB-” cu perspectivă negativă, ultima clasă recomandată investiţiilor.

Banca Mondială taie din creșterea economică

Potrivit informațiilor publicate de Jurnalul.ro, Banca Mondială a revizuit în scădere estimarea privind creşterea economică a României în 2022, cu 2,4 puncte procentuale faţă de previziunile din ianuarie, la 1,9%, avertizând că riscurile de încetinire legate de războiul din Ucraina şi evoluţia variantelor de Covid-19 sunt ridicate, potrivit unei actualizări a prognozelor economice ale Băncii Mondiale pentru regiunea Europa şi Asia Centrală.

Noua prognoză estimează că inflaţia din România va atinge anul acesta 9,8%, după ce anul trecut a fost de 5,1%. În luna ianuarie a acestui an, inflaţia a atins un ritm de 8,4%, reflectând creşterile de preţuri, precum cele ale energiei, a mai arătat instituția financiară. „Soliditatea redresării va depinde de evoluţia noilor variante de Covid-19 şi de severitatea ostilităţilor din regiune. Capacitatea României de a absorbi fondurile UE va fi esenţială pentru un proces de redresare durabil, verde şi incluziv”, se mai precizează în raportul Băncii Mondiale.

De menționat că, potrivit celor mai recente date de la Ministerul Muncii, România are, în total, 5.664.030 de salariați. Dintre ei, 1.262.318 sunt bugetari. Altfel spus, aproximativ un sfert dintre români muncesc la stat.