Romania, pe locul 5 in Europa dupa ponderea economiei subterane in PIB in 2008

Romania se afla pe locul cinci in Europa in functie de ponderea economiei subterane in PIB in 2008, de 33%, dupa Letonia, Bulgaria, Estonia si Croatia, potrivit unui studiu Visa Europe, realizat de catre compania compania de consultanta AT Kearney si Friedrich Schneider. Studiul analizeaza structura si impactul economiei subterane si evalueaza rolul pe care il pot avea platile electronicein reducerea acesteia. Schneider este profesor in Economie si sef de catedra al Departamentului de Economie din cadrul Universitatii Johannes Kepler din Linz, Austria.
Economia subterana din Romania a reprezentat 33% din Produsul Intern Brut (PIB) in 2008, respectiv 46 miliarde euro. Singurele state membre ale Uniunii Europene care detin cote mai ridicate al economiei subterane in PIB sunt Letonia si Bulgaria, cu rate de 36%, si Estonia si Croatia, cu 35%. „Din cauza prezentei extinse in cadrul economiei, masurile traditionale de contracarare a economiei subterane nu mai sunt suficiente. Prin combaterea unuia dintre factorii care incurajeaza economia gri, si anume legatura dintre numerar si economia gri, guvernul poate reduce economia subterana cu 10% pana la 15%, ceea ce reprezinta un total de 5-7 miliarde euro”, se arata intr-un comunicat al Visa.
Romania inregistreaza valori ridicate ale economiei subterane in majoritatea industriilor. Astfel, in productie, constructii, comert (distributie, dar si retail), economia subterana depaseste o treime din contributia la PIB a sectorului, dar aceasta este mult mai extinsa in alte domenii precum transport, hoteluri sau restaurante. „Cazurile tipice tin de detinerea mai multor locuri de munca, dintre care o parte sunt la negru, larga raspandire a muncii si platii la negru in domeniul serviciilor: de la zugravit, ingrijirea copiilor, meditatii scolare, servicii medicale, mergand pana la dezvoltarea de pagini web. De regula, in aceste domenii, majoritatea salariilor sunt platite in numerar. Un alt exemplu vine din industria turismului, unde exista un numar mare de locuri de cazare neinregistrate in statiunile de pe litoral, in statiunile montane cat si in Delta”, se mai arata in comunicat.
Studiul mai arata ca Romania prezinta o serie de caracteristici specifice care incurajeaza dimensiunea si sfera de aplicare a economiei subterane, printre care nivelul ridicat al contributiilor sociale platite de angajator si de angajat, cadrul legislativ complex si instabil care ingreuneaza plata impozitelor, angajarile la negru din cauza ratei ridicate a somajului din perioada de tranzitie, mentinerea agriculturii de subzistenta, lucratori slab calificati, si in consecinta o raspandire larga a saraciei si a salariilor mici, precum si numarul mare de IMM-uri implicate in economia subterana. „Datele arata ca masurile traditionale de combatere a economiei subterane nu mai sunt suficiente pentru a lupta impotriva muncii la negru in special, iar economia subterana, in general, se dovedeste a fi dificil de limitat. Pe de o parte, realizarea unor controale eficiente presupune existenta unui aparat de stat supradimensionat si costisitor. Pe de alta parte, un numar mai mare de controale este riscant, pentru ca activitatile economice ar putea fi astfel determinate sa treaca la economia subterana” a declarat Catalin Cretu, director general pentru Romania la Visa Europe.
Pe de alta parte, economia bazata pe cash favorizeaza economia subterana, intrucat platile in numerar reprezinta solutia cea mai la indemana pentru pastrarea anonimitatii tranzactiilor, conform studiului Visa.
In plus, concluziile studiului confirma ca exista o legatura stransa intre prevalenta platilor in cash si marimea economiei subterane dintr-o tara. Economiile cu un numar redus de plati electronice pe cap de locuitor, cum este si Romania, au un nivel ridicat al economiei subterane, spre deosebire de tarile unde platile electronice sunt mult mai raspandite, cum ar fi Marea Britanie si Austria. De asemenea, gradul redus de bancarizare din Romania favorizeaza economia subterana, potrivit studiului.