România, în liga mică a veniturilor din UE

Suntem mai aproape de ultimul loc decât de media europeană

În timp ce venitul anual median disponibil în Uniunea Europeană a ajuns la 21.582 euro pe locuitor, românii au rămas mult sub această medie, cu doar 7.837 euro pe an.

Cele mai recente date Eurostat ne arată o realitate care doare, mai ales când o comparăm cu vârful clasamentului. În Luxemburg, liderul european, venitul median disponibil a ajuns la 50.799 euro pe locuitor. Danemarca și Austria depășesc, la rândul lor, pragul de 33.000 de euro. Diferența dintre România și Luxemburg este de peste șase ori.

România nu este ultima în clasament, dar este foarte aproape. Doar Bulgaria are un venit median ușor mai mic, de 7.811 euro, iar Ungaria se situează la 8.488 euro. Practic, Estul Europei continuă să tragă media în jos, în timp ce Vestul consolidează diferențele.

Dacă privim datele ajustate la puterea de cumpărare (PPS), situația rămâne similară. În Uniunea Europeană, venitul median a fost de 21.245 PPS pe locuitor în 2024. În frunte se află Luxemburg, cu 37.781 PPS, iar la coadă Ungaria și Slovacia, cu puțin peste 11.000 PPS. România rămâne în zona inferioară a clasamentului, departe de media europeană.

PPS (Purchasing Power Standard) este, pe scurt, o „monedă artificială” folosită de statisticienii europeni pentru a compara nivelul de trai dintre țări, ținând cont de diferențele de prețuri. Un euro nu valorează la fel în toate țările.
Cu 1.000 de euro poți cumpăra mai multe lucruri în România decât în Luxemburg sau Danemarca, de exemplu. De aceea, Eurostat folosește PPS, ca să răspundă la întrebarea: „Cât poate cumpăra, de fapt, o persoană într-o țară, indiferent de moneda și nivelul prețurilor?”

Un element important în structura veniturilor îl reprezintă transferurile sociale – pensii, alocații, ajutoare sociale și alte beneficii menite să reducă riscul de sărăcie. La nivelul UE, acestea au contribuit cu 5.847 PPS la venitul median, dintre care 1.613 PPS provin din transferuri altele decât pensiile.

În țările bogate, aceste transferuri au un impact consistent. În Luxemburg, ele adaugă peste 10.000 PPS la venitul median. În Austria și Franța, contribuția este de peste 7.600 PPS. În state precum Belgia, Suedia sau Irlanda, transferurile sociale (fără pensii) depășesc 2.000 PPS per locuitor.

Pentru România, unde veniturile sunt deja scăzute, capacitatea sistemului de protecție socială de a compensa diferențele este limitată. Într-o țară în care prețurile se apropie tot mai mult de cele europene, iar salariile rămân la nivel estic, presiunea asupra gospodăriilor este evidentă.

Indicatorul utilizat în statistici – venitul disponibil echivalizat – ia în calcul venitul net total al gospodăriei, împărțit la numărul ponderat al membrilor familiei. Cu alte cuvinte, arată câți bani revin, în medie, fiecărei persoane, după taxe și transferuri. Este o oglindă fidelă a nivelului de trai. Iar oglinda nu este flatantă pentru România.

Există, desigur, partea dulce a poveștii. România nu mai este la nivelul anilor de tranziție, iar decalajele s-au redus față de anii ’90. Economia a crescut, salariile au urcat, iar standardul de viață s-a îmbunătățit vizibil în marile orașe. Dar partea amară persistă: ritmul de recuperare nu este suficient pentru a prinde din urmă Vestul.

Datele pentru 2024 confirmă ceea ce românii simt deja în viața de zi cu zi. Suntem membri ai Uniunii Europene de aproape două decenii, însă din punct de vedere al veniturilor rămânem la periferia clasamentului.