Raportul “România Educată” a fost publicat miercuri, 14 iulie, de Administrația Prezidențială și a fost aprobat memorandumul în cadrul ședinței de guvern din acceași zi. Față de prezentarea și declarațiile de săptămâna trecută, în urma consultărilor cu partidele politice de la guvernare și factori implicați în funcționarea sistemului de educație, există o serie de modificări în proiect. Administrația prezidențială s-a răzgândit în privința evaluărilor la clasele primare, dar și tezele – acestea au dispărut din documentul final.

         Apar elemente de noutate în document cum sunt testări sau proceduri care sunt prevăzute și organizate în baza metodologiilor deja existente de 10 ani, fiind introduse în sistemul de educație prin legea  foștilor miniștri Miclea-Funeriu. Spre exemplu, evaluările de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a și portofoliul educațional se realizează deja din 2011. Iar la finalul ședinței de Guvern, ministrul Sorin Câmpeanu a spus clar că inspectoratele școlare nu se desființează. Doar se redenemesc și se clarifică atribuțiile, plus că se mai înființează o instituție județeană, așa cum prezentam și noi în analiza proiectului România Educată din Graiul Sălajului.  Raportul final publicat acum are 136 de pagini, este structurat pe șapte capitole și nu precizează cine sunt autorii.

Sistemul actual de educație se menține

  Structura sistemului de educație stabilită de administrația prezidențială în raportul România Educată menține structura actuală: creșă, grădiniță, învățământ primar (de la clasa pregătitoare, la clasa a IV-a), învățământ gimnazial și liceal. Se precizează că “la baza construirii documentului s-au aflat demersul de consultare a cetățenilor, radiografierea nevoilor de sistem și un set de zece valori propuse pentru România Educată: echitate, integritate, starea de bine, profesionalism, excelență, respect, flexibilitate, diversitate, transparență, colaborare”. Față de documentul prezentat săptămâna trecută după consultări a apărut transformarea Colegiilor universitare în Colegii terțiare nonuniversitare în Raportul final România Educată. Domeniile prioritare de acțiune propuse sunt: cariera didactică; management și guvernanță; finanțarea sistemului de învățământ preuniversitar; infrastructura sistemului de educație; curriculum și evaluare centrate pe rezultate; educație incluzivă de calitate pentru toți copiii; alfabetizarea funcțională; promovarea educației STEAM (științe, tehnologie, inginerie, arte și matematici), digitalizare și reziliență. Pe termen lung, țintele propuse vizează îmbunătățirea performanței sistemului de educație; creșterea finanțării educației pentru atingerea unui procent minim din cheltuiala publică, corelat cu media alocărilor pentru educație în statele membre ale UE; scăderea ratei de părăsire timpurie a școlii, până la un nivel de cel mult 10%; reducerea cu minimum 50% a prezentei rate de analfabetism funcțional, astfel încât, în 2030, să ajungă la cel mult 20%; tot până în 2030, toți profesorii trebuie să aibă competențe digitale de bază (inclusiv de predare prin instrumente digitale – digital literacy) și cel puțin 85% dintre elevii de clasa a VIII-a să aibă competențe digitale de bază; și tot până în 2030 minimum 40% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani să fie absolvenți de studii superioare. Până în anul 2025, Iohannis vrea să fie realizat un curriculum național pentru toate nivelurile de educație timpurie, iar până în anul de grație 2030, 30 la sută dintre copiii cu vârsta până la 3 ani să participe la educație antepreșcolară și 96 la sută dintre copii cu vârsta între 3 și 6 ani să participle la educație preșcolară

Ținte propuse pentru performanțe

    În România Educată se prevede și creșterea performanței în învățământul primar, secundar inferior și secundar superior. Astfel, autorii documentului propuna ca până în 2030, cel mult 20 la sută dintre tinerii în vârstă de 15 ani vor mai avea competențe scăzute la citire, matematică și științe conform metodologiei testelor PISA (în prezent, se înregistrează un procent de 41 la sută la citire, 47 la sută la matematică și 44 la sută la științe); până în 2030, cel mult 15% dintre elevii de clasa a VIII-a vor mai înregistra competențe scăzute în domeniul informatic (în prezent, procentul este de 39 la sută); până în 2025, se va trece la aplicarea unui model de proiectare a curriculumului bazat pe competențe la toate nivelurile de învățământ preuniversitar; până în 2030, peste 15 mii de de cadre didactice din învățământul primar și 40 de mii din învățământul gimnazial vor fi formate pentru aplicarea noului curriculum bazat pe competențe.

Tot autorii își doresc sporirea calității și atractivității învățământului superior: până în 2030, minimum 40 la sută dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani vor fi absolvenți de studii superioare, iar minimum 30 la sută din totalul cursurilor din învățământul superior vor fi opționale; minimum 20 la sută dintre absolvenții de învățământ superior – licență și master – vor participa la programe de mobilitate externă; și tot peste nouă ani, în România, vor studia cel puțin 10 la sută studenți internaționali (din totalul studenților înmatriculați).

Instituțiile de învățământ din județe se desființează… din două devin trei

Dacă săptămâna trecută, în urma consultărilor pe proiectul România educată, liderii USR Plus, Dan Barna și Dacian Cioloș, anunțau cu surle și trâmbițe că propunerea lor privind desființarea inspectoratelor școlare și a caselor corpului didactic a fost cuprinsă în noul proiect pe educație, iată că, la concret, aceste instituții nu se desființează, ci se redenumesc și se reorganizează, plus că apare o nouă instituție care va prelua, pe lângă acreditările unităților de învățământ și inspecțiile școlare. Anunțul a fost făcut de ministrul Sorina Cîmpeanu, la finalul ședinței de Guvern în care a fost adoptat memorandumul. Întrebat de reportori când ar urma să înceapă procesul de reorganizare al ISJ-urilor și când se va finaliza acest proces prin care inspectoratele ar urma să se transforme sau să fie desființate, ministrul a răspuns: ”cel mai devreme în toamna anului viitor, în cazul în care proiectul de lege va fi adoptat, dar nu este vorba de desființarea inspectoratelor școlare județene; este vorba de o reorganizare, este vorba de o evitare a suprapunerilor între atribuții. Inspectoratele școlare județene ar funcționa pentru asigurarea managementului resursei umane, pentru rețeaua școlară. Mai puțin deci, tot ceea ce are și în prezent, mai puțin, Inspecția școlară care ar putea să meargă la DACIS – Direcția de Asigurare a Calității și Inspecție Școlară, pentru că în momentul de față există o suprapunere între inspecția școlară făcută de ARACIP și inspecția școlară făcută de inspectorate. Această suprapunere s-ar elimina. Inspectoratul Școlar, Centrul Județean pentru Învățământ Preuniversitar ar urma să aibă ca atribuții mai puțin inspecția școlară și mai mult acea componentă de asigurare a managementului activităților de consiliere, care sunt acum mai importante decât oricând. Consilierii școlari ar urma să stea în școală, pentru că o activitate de consiliere adevărată se poate face doar atunci când cunoști elevii, problemele lor, profesorii, problemele lor, când cunoști mediul de învățare, când cunoști tot, iar la nivel județean, în aceste centre s-ar asigura managementul acestei activități de consiliere. Pe partea cealaltă, ceea ce cunoaștem acum sub numele de Casa corpului didactic ar urma să se ocupe de formare continuă, de resurse educaționale, de asemenea. Deci, nu desființare inspectorate, ci reconfigurare atribuții pentru eliminarea suprapunerilor”.

        Însă, în acest moment, la nivel județean există doar un inspectorat școlar și o casă a corpului didactic. În urma modificării legii educației sau a adoptării alteia noi (nici decidenții din arcul guvernamental nu știu încă ce să facă, cum e mai bine), ar urma ca pe lângă ISJ și CCD redenumite și reorganizate să se înființeze și DACIS. Astfel că, desființarea mult promovată și aplaudată a devenit multiplicare instituțională. Noi organigrame, noi șefi, costuri suplimentare într-un sistem și așa subfinanțat.

Post Views: 90