Un deficit bugetar peste norma stabilita de Uniunea Europeana, asupra caruia Bruxelles-ul atrage atentia si spune ca suntem pe marginea prapastiei, ar duce la sistarea fondurilor europene, scenariu echivalent cu dezastrul pentru Salaj, un judet lipsit de forta economica, in care proiectele importante au la baza banii europeni.
rn
Comisia Europeana avertizeaza autoritatile de la Bucuresti ca deficitul bugetar pe 2018 risca sa treaca mult peste pragul de 3 la suta din PIB, maximul acceptat pentru tarile membre UE. Oficialii europeni anticipeaza pentru anul viitor un deficit de 3,9 la suta din PIB (Produsul Intern Brut), daca politicile fiscale nu se schimba, situatie in care s-ar declansa impotriva Romaniei procedura de deficit excesiv, care, pe langa amenzi, poate veni la pachet cu taierea accesului la fondurile europene.
Defictul bugetar reprezinta, pe scurt, diferenta dintre banii incasati si cei cheltuiti. Deficitul apare atunci cand cheltuielile depasesc încasarile. “n cazul opus, cand incasarile sunt mai mari decat cheltuielile, vorbim despre excedent bugetar.
România a mai intrat o data în procedura de deficit excesiv, in perioada de criza financiara din 2008 – 2010. Potrivit datelor oficiale, in primul an al crizei, 2008, Romania a inregistrat un deficit bugetar de 5 la suta din PIB, pentru ca mai apoi, in 2009, acesta sa urce la 9,5 la suta. A fost si anul in care Consiliul ministrilor de Finante din Uniunea Europeana a dechis procedura de deficit excesiv în cazul nostru si am primit termen limita anul 2011 pentru a corecta deficitul bugetar. “n 2010, deficitul bugetar a fost coborat la 6,5 la suta, prin masurile de austeritate simtite din plin de toti romanii, intre cele mai dureroase fiind taierea slariilor bugetarilor cu 25 la suta si majorarea TVA de la 19 la 24 la suta. “n 2011, deficitul bugetar a fost de aproximativ 5,2 la suta, iar in 2012 acesta a scazut sub pragul de 3 la suta. A urmat apoi un trend descrescator, de la 2,1 in 2013 la 1,5 la suta in 2015. Anul trecut, insa, deficitul bugetar a urcat din nou pana la 3 la suta, aceasta fiind si valoarea la care incearca guvernantii sa-l mentina si in 2017.
Pentru anul in curs, oficialii europeni estimeaza ca Romania va avea un deficit bugetar de 3 la suta. De altfel, guvernul PSD-ALDE si-a asumat respectarea tintei de 3 la suta din PIB pentru acest an, conform Tratatului de la Maastricht, tocmai pentru a evita sa intre în procedura de deficit excesiv.
rn
Suntem un judet plapand economic
si dependent de banii europeni
rn
Taierea accesului la fonduri europene ar fi o lovitura pentru Salaj, judet in care cele mai importante proiecte de dezvoltare s-au facut tocmai pe bani europeni, pentru ca alte resurse nici nu prea avem. Bugetele locale, al Consiliului Judetean si ale primariilor, sunt mult prea mici pentru proiecte de dezvoltare serioase. Domenii precum reabilitari de drumuri sau blocuri de locuinte s-au bazat in ultimii ani pe bani europeni.
De altfel, Salajul este laudat de presa din Bihor pentru numarul de proiecte semnate. Ebihoreanul.ro a intocmit un top zonal, pe baza numarului de proiecte semnate. Astfel, scrie publicatia din judetul vecin, in Regiunea de Nord Vest au fost semnate 38 de proiecte de dezvoltare prin POR, principala linie de finantare pentru administratiile locale si judetene, iar Salajul ocupa locul 2 in regiune, cu 7 contracte, dupa Cluj si Bistrita Nasaud, care sunt la egalitate, cu 8 proiecte.
Pe site-ul Agentiei de Dezvoltare Regionala Nord-Vest apar, pe lista contractelor de finatare prin POR 2014-2020 semnate pâna la data de 20 noiembrie, mai multe contracte unde solicitanti sunt Consiliul Judetean Salaj sau Primaria Zalau.
Pe lista contractelor de finantare semnate, avand ca solicitant Consiliul Judetean, apare proiectul privind reabilitarea si modernizarea drumului judetean DJ 108A: limita judetului Cluj – Bogdana, cu o valoare totala de 52.999.840 de lei, din care asistenta financiara nerambursabila este de 51.633.336 de lei. Mai apare si reabilitarea drumului judetean DJ 191C: Nusfalau – Crasna – Zalau – Creaca, valoarea totala a contractului fiind de 120.812.270 de lei, din care valoarea asistentei financiare nerambursabile este de 118.003.231 de lei. Concret, acest proiect vizeaza reabilitarea si modernizarea a 36,8 kilometri de drum judetean, structurat în Tronson 1 (din localitatea Nusfalau, pâna la intersectia cu soseaua de centura a Municipiului Zalau) si Tronson 2 (de la iesirea din Municipiul Zalau, pâna în localitatea Creaca, la intersectia cu drumul judetean DJ 108A). “n acest caz, solicitant, alaturi de Consiliul Judetean Salaj, a fost si municipiul Zalau.
Cat priveste contractele de finantare semnate, unde solicitant este municipiul Zalau, acestea se refera proiectele de crestere eficientei energetice a blocurilor de locuinte C2 si C3 (cost total 2.258.957 de lei, din care 1.275.442 de lei fonduri nerambursabile); A si B, 2A, 2C si (cost total 2.198.523 de lei, din care 1.278.032 de lei fonduri nerambursabile), blocurile Gulliver si L (cost total 2.220.518 de lei, din care valoarea finantarii nerambursabile e de 1.256.905 de lei), blocurile D4, D30-32 (cost total 1.676.721 de lei, din care fonduri nerambursabile 98 873.310 de lei), blocul A96 (cost total 2.443.454 de lei, fonduri nerambursabile in valoare de 1.411.929 de lei).