Ceea ce au aflat copii de la parintii lor despre drama sociala din timpul comunismului si au venit ieri sa povesteasca nu au fost decat franturi hilare
Dezbaterea „Experiente de viata in Romania comunista” care s-a desfasurat ieri la Galeriile de arta „Ioan Sima”, dar si intr-una din salile Muzeului de Istorie si Arta – Zalau a debutat cu vizitarea de catre elevii mai multor scoli din municipiu a expozitiei „Arta in slujba ideologiei comuniste”. Dezbaterea propriu-zisa, adica interviurile de istorie orala, s-a desfasurat intr-o sala a muzeului, amenajata ad-hoc, unde era cald si bine. Fac aceasta subliniere, pentru ca la Galeriile Sima, unde initial era programata activitate, s-a spart o conducta prin care trecea energia termica. Si era un frig…. Directorul muzeului, Corina Bejinariu, a precizat ca desi e vorba de comunism, nu doreste sa introduca asistenta in atmosfera epocii, adica sa o tina la la racoare. Asa ca dupa vizitarea expozitiei de la „Sima”, cu mic, cu mare toti au coborat spre muzeu.
Preotul si fondatorul PCR in aceeasi sala de dezbatere
In afara de elevi de la Colegiul Tehnic „Alesandru Papiu Ilarian, Grupul Scolar „Vo-ievodul Gelu”, Liceul Pedagogic „Gheorghe Sincai” si Scoala Gimnaziala „Poroli-ssum”, printre asistenta s-au aflat preotul Ioan Ghiurco, poetul Viorel Tautan si unul dintre fondatorii noului partid comunist, Nicolae Iosif. Acesta din urma marturisea ca ii asteapta pe prof. Ioan Leitan si pe fermierul Ioan Malan, personaje cu o dragoste veche fata de partid. Acestia n-au mai venit, iar Nicolae Iosif a impartit calendare cu stema PCR, portretele lui Gheorghe Gherghiu – Dej, Gheorghe Apostol si Nicolae Ceausescu si cu sloganul „O noua gandire, o noua atitudine, un nou inceput”.
Anticomunistul, televizorul de pe Meses si porcul ascuns
Dupa o scurta introducere in care cecetatorul dr. Marin Pop punea accentul pe cunoasterea epocii comuniste si nu pe crearea de prejudecati, elevii au inceput interviurile de istorie orala, interviuri realizate cu parintii, bunicii, rudele sau oricare alte persoane care au avut parte de privatiuni inainte de 1989. Interviul de istorie orala realizat de eleva Oana Bonte a fost premiat la cea de a treia editie a concursului „Corneliu Coposu”. Desi autoarea interviului a tinut sa pastreze in anonimat personajul intervievat, am putut deduce ca era vorba de un luptator anticomunist refugiat in munti, care a fost tradat de vecini si ciuruit de securitate. Este o poveste relatata curat, simpla care scoate in prim plan faptul ca cine se impotrivea regimului comunist era lichidat.
Elevul Cristian Lazar relateaza faptul ca tatal sau era foarte indignat si suparat pe comunisti pentru ca pe postul national de televiziune nu erau transmise meciurile de fotbal din cupele europene ori de la campionatul mondial. „Bietul tata era neviot sa-si ia televizorul portabil, sa urce pe Meses, sa-l alimenteze de la bateria masinii sa prinda meciurile pe care le transmiteau ungurii ori rusii”
Carmen Olariu a aflat de la bunici ca era foarte greu la colectiv. Munceau bietii oameni si primeau 20 la suta din re-colta si 10 la suta din nutret. Daca nu-si faceau normele erau penalizati, iar daca faceau in plus erau premiati. A mai aflat de la bunici ca erau obligati sa contracteze porci la stat, de aceea cand veneau de la primarie bunicul ducea porcul pe camp.
Spre sfarsitul actiunii, paricipantii au fost invitati de catre gazde sa vizioneze un film cu una din vizitele lui Ceausescu in Salaj. Tinerii au ramas surprinsi de entuziasmul cu care a fost primit dictatorul pe plaiuri salajene si de lozinci precum „Tot Salajul va cinsteste/ Pentru viata ce-o traieste!”
„Cine nu intra la facultate avea serviciu asigurat”
Andreea Pestean a aflat de la parintii ei ca „pe vremea comunismului era scoala in fiecare sat si dispensar in fiecare comuna. Elevii purtau uniforma , iar fetele aveau cordeluta alba si codite. Dupa terminarea a opt clase, cei mai buni elevi mergeau la liceu, iar ceilalti la scoala profesio-nala. Toti absolventii care nu reuseau la facultate primeau serviciu”. Nu stiu in ce masura i-a incantat pe organizatori interviul de istorie orala al Andreei. Cert este ca Marin Pop a afirmat ca la urmatoarea dezbatere vor fi invitate persoane care au trait in perioada comunista, pentru a impartasi experienta lor de viata si privatiunile de care au avut parte. Atunci elevii vor fi cei care vor pune intrebari, iar cei prigoniti de comunisti vor raspunde.