Regionalizarea inseamna si supra-birocratie

Noile structuri administrative regionale vor avea un aparat de lucru asemanator consiliilor judetene.

Regionalizarea ramane un subiect fierbinte. Daca in urma cu doi ani PDL si presedintele Traian Basescu au initiat un proiect care prevedea dis-paritia judetelor, a autoritatilor administrative judetene si a tuturor institutiilor deconcentrate, de data aceasta USL vrea sa puna in practica un proiect de regionalizare total diferit. In viziunea uselista, judetele si aparatul administrativ trebuie mentinute, iar structura administrativa regionala se va suprapune acestora. Potrivit proiectului regiunilor, noile structuri, denumite Consilii Regionale, vor fi conduse de un presedinte ales pe un mandat de patru ani si de un consiliu, format din 20 pana la 32 de alesi si vor functiona asemenea actualelor consilii judetene. La prima vedere, singurele posturi care se vor reduce vor fi cele de prefecti, pentru ca numai regiunile vor avea prefect, iar la nivelul judetelor componente se doreste functionarea unor oficii. Proiectul USL, la fel ca si proiectul PDL, prevede impartirea tarii in opt regiuni, infiintate pe structura actuale-lor regiuni de dezvoltare. Salajul ar urma sa faca parte din regiunea Nord-Vest alaturi de Cluj, Maramures, Bihor, Satu Mare si Bistrita Nasaud, iar capitala va fi cel mai pro-babil la Cluj Napoca.
Regiunile vor avea bugete multianuale. Aceste bugete se vor baza pe urmatoarele venituri: taxele percepute in regiune, venituri din contributii si transferuri directe ale guvernului, venituri de la UE si din servicii publice regionale sau din exploatarea resurselor mine-rale transferate de la Guvern in regiune. In ce priveste folosirea banilor, regiunile au dreptul sa cheltuie fonduri pentru alimentarea Fondului pentru Dezvoltare Regionala, fun-ctionarea apra-tului de lucru propriu, dezvoltare regionala, implementarea programelor finantate de UE si activitatile de cooperare intre comu-nitatile locale.

Protectia Consumatorilor exemplu de regionalizare administrativa
Spre exemplu, comisariatele judetene pentru Protectia Consumatorilor au fost reorganizate la sfarsitul anului trecut prin arondarea acestora la comisariate regionale pentru Protectia Consumatorilor. Astfel, comisariatele judetene pentru protectia consumatorilor nu mai au personalitate juridica. Conform actului normativ de organizare si functionare, s-au constituit opt regiuni cu personalitate juridica, din care face parte si Comisariatul Regional Pentru Protectia Consumatorilor Regiunea Nord Vest Cluj, cu sediul la Cluj-Napoca. Din structura sa fac parte comisariatele judetene din Cluj, Bistrita Nasaud, Salaj, Bihor, Satu Mare si Maramures, care nu au personalitate juridica, fiind coordonate de comisari sefi adjuncti.