Familia si formarea profesionala

rn

S-a nascut pe data de 27 noiembrie 1843 la Simisna. Cursurile primare le-a facut la Nasaud, dupa cum marturisea intr-un chestionar din anul 1921. A urmat apoi cursurile liceului din Blaj, respectiv clasele I-VII, iar clasa a VIII de liceu a urmat-o la Beius, unde a obtinut si bacalaureatul, la 24 septembrie 1869.
Printre colegii de la Beius ii amintim pe Vasiliu Deciu, Ioan Lepa, Stefan Cresineacu, care au ajuns in functia ecleziastica de protopopi, la fel ca Simion Petricean, cum este trecut in lista absolventilor. De asemenea, un alt fost coleg, Ludovic Buteanu, a fost judecator, iar Alexandru Stetiu, medic. Director al liceului romanesc din Beius, care poarta numele intemeietorului sau, episcopul greco-catolic Samuil Vulcan, era Theodor Köváry-Chioreanu, originar din Portita, personalitate marcanta a Salajului in epoca moderna.
Dupa absolvirea liceului, Simion Petricea s-a inscris la Facultatea de Teologie Greco-Catolica din Gherla, obtinand diploma la data 15 iunie 1873.
Pe data de 27 noiembrie 1873, de ziua lui de nastere, se casatoreste cu Maria Hossu. Din pacate, din casatoria lor nu a rezultat nici un copil.

rn

Preot in simisna si protopop al districtului greco-catolic Vad

rn

In anul 1874 este hirotonit ca preot in parohia Simisna, unde a pastorit, dupa cum afirma personal in chestionarul amintit mai sus, "ca preot paroh-protopop turma cuvantatoare cu mare diliginta si prudenta morala".
In anul 1903 este numit protopop al Vadului, functie pe care o va indeplini pana la moartea sa.

rn

Presedinte al organizatiei Partidului National Roman din plasa Ileanda

rn

Anul 1905 aducea o schimbare de tactica politica a romanilor transilvaneni inrolati sub steagul Partidului National Roman. Pe data de 10 ianuarie 1905, George Pop convoaca si prezideaza Conferinta nationala de la Sibiu care, "prin noua tactica politica ce adopta, semnaleaza o mare cotitura istorica, in desvoltarea politicei romanesti". Supus la vot noul program politic de implicare in viata parlamentara a Ungariei obtine 79 de voturi, iar cel de pasivitate parlamentara doar 12 voturi. Astfel, fruntasii politici romani intra in "focul" luptelor electorale, care vor fi marcate de violenta si falsurile savarsite de catre autoritatile maghiare, cazul alegerilor de la Cehu Silvaniei, unde candida George Pop de Basesti, presedintele Partidului National Roman din Transilvania, fiind relevant in acest sens.
Noul protopop al tractului Vad, Simion Petricea, se implica activ in luptele politice ale romanilor de pe Valea Somesului, sustinandu-l pe Teodor Mihali, candidatul Partidului National Roman pentru un mandat de parlamentar al circumscriptiei electorale Ileanda Mare.
Cu toate piedicile, coruptia si teroarea instaurata de catre guvernul maghiar, romanii au izbutit la alegerile parlamentare din anul 1905 sa trimita 8 deputati, din cei 24 care au candidat, in Parlamentul de la Pesta. Acestia, impreuna cu colegii lor sarbi si slovaci se vor organiza intr-un club al deputatilor nationalisti. Presedinte al clubului a fost ales fruntasul roman, Teodor Mihali. Deputatii alesi ai romanilor au fost urmatorii: Teodor Mihali (Ileanda Mare); Dr. Aurel Vlad (Orastie); Vasile Damian (Baia de Cris); Dr. Stefan Cicio-Pop (Siria); Dr. Ioan Suciu (Borosinau); Dr. A. Novac (Sasca); Dr. Nicolae Comsa (Sibiu); Ioan Russu Sirianu (Chisinau-Cris).
Presa vremii, respectiv ziarul romanesc "Tribuna", care aparea la Arad, consemneaza un eveniment politic deosebit care a avut loc la Ileanda Mare, pe data de 6 august 1905. Este vorba de o intrunire politica a P.N.R., organizata pentru sustinerea lui Teodor Mihali, care ii reprezenta in Parlamentul de la Budapesta si constituirea organizatiei P.N.R. din aceasta circumscriptie. Era o zi de Sambata, se spune in articol, iar pe la orele 3 au sosit cu trasura la Ileanda Dr. Teodor Mihali, insotit de „aprigul” fruntas si luptator politic national-roman, Dr. Stefan Cicio Pop, de Dr. Alexandru Vaida-Voevod, precum si de o serie de intelectuali someseni din Dej, printre care sunt amintiti Dr. Ioan Chereches si Dr. Clemente Barbu. Dupa cateva minute soseste si presedintele P.N.R., George Pop de Basesti, care se afla la tratament la "scalzile" din Bizusa. El a fost intampinat de catre cei prezenti cu "insufletire la culme, strigate Sa traiasca clocotea vazduhul!".
Presedintele P.N.R. este intampinat, "prin o frumoasa vorbire", de catre preotul Pahomiu Pop, care pastorea in parohia Lozna. Cu lacrimi in ochi, venerabilul presedinte a rostit un scurt discurs inaltator, care dupa mai bine de un secol pare actual, prin indemnurile sale catre fruntasii politici romani: " – Am venit, zise, sa va laud pentru cinstea ce ati adus neamului romanesc prin vrednicia voastra. in toate partile sunt privit ca tata a marei familii ce formeaza neamul romanesc din teara aceasta. Sunt mandru de voi!
Luptati fara frica si cu inima, caci pentru al vostru bine luptati! Romanul nu asupreste pe nimeni, nu voeste a jigni pe nimeni, numai ce e al sau, il cere. Iar ce cere el, e drept si sfant inaintea lui Dumnezeu si a oamenilor!
Sunt batran si bolnavicios, nu stiu ajunge-voi sa fiu norocos a mai veni in mijlocul vostru. Dar va rog sa-mi tineti sama si intipariti la inima si in suflet vorbele mele si le impliniti cu sfintenie. Ascultati totdeauna de barbatii vostri vrednici si nu va lasati ispititi de cei mincinosi si vicleni! Sa traiti. Dumnezeu cu voi totii!"
Dupa presedintele partidului a luat cuvantul Stefan Cicio Pop, stabilit la Arad, dar originar tot de pe Valea Somesului, din Sigau, plasa Dej. El subliniaza ca Teodor Mihali a fost ales presedinte al Clubului deputatilor nationalisti din Parlament, care cuprindea toti parlamentarii nemaghiari si ca alegatorii de pe Valea Somesului pot fi mandri de reprezentantul lor.
in continuare, deputatul Teodor Mihali a prezentat un raport al activitatii sale in Parlament. ii indeamna pe cei prezenti sa se emancipeze prin cultura si sa aiba constiinta datoriei fata de natia romana: "Fericirea, progresul si libertatea neamului romanesc nu o poate crea nimeni in lumea aceasta, decat insusi poporul roman. Cand fistestecare membru al poporului va fi patruns de sentimentul datorintei sale fata de neam, cand pe langa cultura receruta va dispune si de buna stare materiala, atunci nu ne va mai putea opri in desvoltarea si in progresul nostru nici o putere din lume. Caci un popor cult si avut afla totdeauna caile si mijloacele, cari il pot duce la realizarea idealurilor sale. Fiti deci trezi, fiti crutatori, fiti credinciosi si buni si dati-va silinta ca d-voastra si copiii d-voastra sa faca cat de mari progrese in privinta culturala”.
Preotul Pahomiu Pop da citire unei declaratii, prin care cei prezenti il sustin in continuare pe Teodor Mihali si il roaga sa continue lupta politica, in vederea realizarii programului P.N.R. si a idealurilor tuturor romanilor.
Urmeaza constituirea organizatiei P.N.R. din circumscriptia Ileanda. Comisia de candidare, formata din 3 persoane, in frunte cu Clemente Barbul, propune, iar adunarea primeste "unamim", urmatoarea componenta: protopopul Simion Petricea – presedinte; preotii Pahomiu Pop din Lozna Mare si Ioan Barbul din Barsaul Mare – vicepresedinti; Clemente Barbul – secretar; Ioan Muresan, preot in Valea Grosilor – casier; Gregoiu Craciunas, preot in Ciobanca Mare, Alexandru Botta, preot in Mesteacan, Nicolae Cosma, Ileanda, Ioan Vajd, fierar in Ileanda, Vasilica Bude, econom in Ileanda, Elia Centea, preot in Capalna, Aurel Biltiu, preot in Rus, Eugen Lazar, proprietar in Lemniu, Nicolae Lazar, primar in Purcaret, Grigorie Lazar, proprietar in Glod, Petru Bot, preot in Sacatura, Petru Petrisor, preot in Sasa, Ioan Pocol, preot in Buzas, Ioan Buzura, preot in Poiana, Constantin Micu, preot in Vima Mare, Ioan Roman, preot in Vima Mica, Gavril Hossu, preot in Fodora Romana, Augustin Dragan, logofat in Chizeni – membri in Comitetul de conducere al organizatiei.
Presedintele noii organizatii P.N.R., Simion Petricea, "multumeste pentru increderea pusa in el si promite ca va fi la inaltime. Provoaca alegatorii, sa nu asculte de profetii straini si mincinosi, ci la toate ocasiunile de manifestari nationale si politice sa se adreseze la el si sa lucre in intelegere cu dansul.
Constata, ca de la organizarea parlamentului, dintre antecesorii deputati ai cercului, ba nici din cercurile comitatului intreg, nu s-a aflat barem unul, care sa-si deschida gura in parlament si sa aduca inaintea dietei neindreptatirile si suferintele poporului. Antecesorul deputat Dl. Simo Lajos, pe care aproape 3 decenii l-ati distins cu increderea voastra nici cand nu si-a tinut dare de sama, ci numai prin strangere de mana de fariseu si cu privirea-i iesuitica a incercat a se incuiba in inimele voastre nevinovate". La finalul intalnirii, "la insistentele publicului insufletit pana la culme" a luat cuvantul, din nou, tribunul aradean Stefan Cicio Pop, subliniind ca a sosit vremea ca romanii sa-si revendice drepturile firesti in Parlament.
Protopopul Simion Petricea s-a dovedit a fi la inaltimea misiunii si in functia de presedinte al organizatiei P.N.R. din circumscriptia electorala Ileanda. impreuna cu preotii din protopopiat a contribuit la realegerea ca deputat a lui Teodor Mihali si in anul 1906. Bun organizator si intransigent in privinta ducerii la indeplinire a hotararilor adunarii, el a dat dispozitii in privinta executarii lor si cere fiecarui membru al biroului de conducere sa-si prezinte periodic raportul de activitate. Este constient ca odata trecut entuziasmul evenimentului era nevoie de munca dezinteresata in slujba neamului romanesc, in special din partea preotilor si dascalilor, care constituiau elita locala.

rn

Ctitor al bisericii din Simisna

rn

De numele preotului Simion Petricea se leaga construirea bisericii de piatra din Simisna. La indemnul credinciosilor, preotul a tinut un fel de jurnal al lucrarilor, astazi adevarat document istoric: "Acesta descriere amu facut-o indemnatu de mai multi dein credinciosi, ca se aiba ceva cunosceantia despre demersulu lucrului cu Baserica, inse eu ca omu batranu nu amu scrisu tote amenuntele cu mana mea tremuranda, ce se grabea spre darea pamentului, dein carea era facuta, fiendu ca eramu neputenciosu a scrie sa nu imi poteamu tinea mentea incordata la celea petrecute si intemplate, inse cu tote acestea dei celea scrise iubitii cetitori, si voru face idea, ca ce se pote intempla la facerea unei Baserici noua.
Datu Simisna in 1904 luna Martie
Simionu Petricea deintre petricenii dela fontana numita Cumpana".
De asemenea, in preambulul documentului, preotul explica ratiunile pentru care el si credinciosii din Simisna au facut eforturile de a ridica un lacasul de cult, un adevarat testament moral si religios pentru urmasi: "Causa pentru ce amu intreprinsu descrierea basericei de piatra nou edificanda in parohia Simisna e acea, ca se remana urma nestersa si dein gura in gura se ramana traditiune posteritatei, si cu catu vom cunosce greutatile prein care amu trecutu cu edificarea, cei ce eram in vietia si luptamu pe acelu tempu, cu atatu se fie posteritatea urmasii nostri mai recunoscatori de cea de cea ce le-amu lasatu, si cu pietate sesi aduca amente de noi, roganduse in totu tempulu in casa lui Domnedieu rdicatu cu ajutoriulu lui Domnedieu de noi, pentru voi, ca asia si voi acolo si numai acolo se ve cautati mangaiere sufleteasca si pace cu Domnedieu pana la resuflarea cea mai de pre urma a vostra, bene cunoscandu noi, ca numai Baserica e mama dulce inecandu, bola, suparare si caderea in pecate!".
El spune ca ideea ridicarii bisericii din Simisna s-a ivit in anul 1896, dar a fost taraganata pana pe data de 19 iunie 1897, cand s-a facut prima incercare intre credinciosi. in acest sens, cantorul si fatul bisericii au umblat pe la casele credinciosilor, indemnandu-i sa contribuie la edificarea noii biserici. S-a reusit strangerea unei anumite sume de bani, de la 76 credinciosi, cu care insa nu se puteau demara lucrarile.
in vara anului 1899, cand s-a reusit sa se ajunga la suma de 100 fl., preotul Petricea s-a sfatuit cu curatorul si cu alti credinciosi ce sa faca cu suma respectiva: sa-i depuna la banca sau sa-i dea imprumut cu dobanda ? S-au sfatuit si cu notarul cercual, Alexiu Balint, fiul preotului din Lozna, care le-a spus urmatoarele: "Mergeti in unu norocu si ve cumparati piatra de baserica".
I-au ascultat sfatul si pe data de 1 decembrie 1899 s-au deplasat in localitatea Glod, unde au incheiat un contract in cancelaria notarului cu cativa locuitori, care s-au angajat sa scoata 110 stanjeni de piatra din "stanu" (cariera) bisericii din Glod.
Pana la sfarsitul lunii ianuarie 1900, piatra a fost deja scoasa si transportata in cimitirul bisericii vechi din Simisna, unde a stat timp de 3 ani, fara a fi folosita.
Pana in anul 1903 s-a reusit strangerea unei anumite sume, cu care puteau fi demarate lucrarile. in aceste conditii, preotul Petricea a convocat o adunare a senatului bisericesc, pe data de 5 martie. S-a hotarat ca lucrarea sa fie facuta de Ioan Delbach, antreprenor de origine italiana, din Udine, cu care s-a si incheiat contractul la 22 martie 1903. Antreprenorul se angaja sa construiasca biserica din Simisna pentru suma de 9.000 fl.
Planul bisericii, elaborat de antreprenor, a fost aprobat de Consistoriul din Gherla la 12 mai 1903. La 7 iunie, comisia deplasata la fata locului a aprobat planul si astfel a doua zi s-a inceput saparea santurilor pentru fundatie.
Cu toate greutatile inerente unei astfel de intreprinderi s-a reusit ca pana la data de 28 mai 1904, stil nou, care in acel an corespundea cu Sambata Rusaliilor, peretii bisericii sa fie ridicati in rosu, inafara de turn.
Din lipsa de fonduri, celelalte lucrari la acoperis, tencuire, turnul etc., inafara de pictura interioara, au fost realizate pe parcursul mai multor ani, fiind definitivate abia in anul 1909.
Momentul inaltator al sfintirii bisericii
Momentul inaltator al sfintirii bisericii a avut loc pe data de 25 septembrie 1910. Lacasul de cult a fost sfintit de catre canonicul-prepozit de Gherla, Ioan Georgiu si canonicul Dr. Octavian Domide, adusi in Simisna cu o trasura de catre fruntasul politic national-roman si deputat al circumscriptiei Ileanda, Dr. Teodor Mihali din Chizeni.
in Simisna au fost asteptati de catre toti preotii de pe Valea Somesului, in frunte cu vrednicul preot local si protopop tractual, Simion Petricea si multimea de credinciosi veniti sa participe la eveniment.
Dupa oficierea Serviciului Divin si sfintirea bisericii, masa de pranz a fost organizata in curtea casei preotului Petricea, amenajata special cu frunzari, in caz de vreme rea.
Pentru a doua zi a mai ramas in Simisna doar canonicul Domide, care a plecat in parohia Chizeni, unde pe data de 27 septembrie 1910 a sfintit biserica din localitate, biserica ridicata de fiul satului Dr. Teodor Mihali.

rn

Semnatar al Unirii Transilvaniei cu Romania, la Alba Iulia, la 1 decembrie 1918

rn

Anul 1918 are pentru romani o dubla semnificatie: s-a incheiat prima conflagratie mondiala, care a adus mari suferinte intregii omeniri si s-a realizat unitatea statala a tuturor romanilor. in anul 1918, pe cale plebiscitara, s-au unit cu Romania vechile provincii romanesti Basarabia, Bucovina si Transilvania, care fusesera inglobate prin forta de doua imperii anacronice: Imperiul austro-ungar si Imperiul tarist.
Acum, in aceste vremuri hotaratoare, cand se iveau zorile libertatii, s-a inteles si s-a vazut puternica legatura dintre popor si conducatorii lui firesti. Sub egida Consiliului National, toata populatia romaneasca s-a constituit in Sfaturi nationale judetene si comunale, cu Garzi nationale in fiecare comuna, deoarece exista pericolul unei revolutii care sa cuprinda intreaga tara.
La fel ca in judetul Salaj, revoltele cu caracter revolutionar-anarhic, au cuprins si judetul Somes. Au fost alungate autoritatile locale, notarii publici de la sate, au fost jefuite, din cauza foametei, depozitele de cereale, pravaliile si magazinele si au fost devastate padurile si mosiile marilor proprietari.
in majoritatea satelor aceste revolte au fost legate de lupta pentru pamant, care fusese promis taranilor in timpul razboiului.
insa, aceasta stare de anarhie creata de foametea crunta si la indemnul soldatilor, in special a celor veniti din Rusia, unde fusesera contaminati de virusul bolsevismului, a fost stopata de catre fruntasii politici romani, intelectualitatea si preotimea satelor, care au infiintat in fiecare comuna consilii si garzi nationale romanesti, cu scopul de a restabili ordinea si de a se pune la dispozitia Consiliului National Roman Central, cu sediul la Arad.
La randul lor, cei doi preoti din Simisna, Gherasim Capalna si Simion Petricea, care indeplinea si functia de protopop al tractului Vad, s-au inteles cu preotul din Hasmas, Augustin Budu si au infiintat consilii nationale romanesti. La Simisna, infiintarea Consiliului National Roman si a Garzii Nationale la 27 noiembrie 1918 se datoreaza in primul rand preotului Gherasim Capalna, care era mai tanar si proaspat intors din armata. El a fost ales presedinte al C.N.R., Cecan Vasile vicepresedinte si Gavril Ban secretar.
in sedinta din data de 20 noiembrie 1918 Consiliul National Roman Central, cu sediul la Arad, a hotarat convocarea Marii Adunari Nationale pentru ziua de 1 Decembrie, la Alba Iulia. Totodata s-au facut toate demersurile pregatitoare pentru buna desfasurare a acestei adunari, organizarea alegerilor de deputati, pastrarea ordinei si alte masuri administrative.
Se vor forma cercuri electorale in toate judetele Transilvaniei, cu scopul de a-i alege pe reprezentantii romanilor care urmau sa plece la Alba Iulia sa voteze Unirea. Deputatilor alesi li s-au alaturat delegatii de drept: reprezentantii clerului; institutiilor culturale (Astra, reuniunile de femei, invatatori, reuniunii pentru fond de teatru); reprezentantii garzilor nationale.
Protopopul Simion Petricea participa la Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918 in calitate de reprezentant al clerului, fiind unul dintre cei 1228 delegati alesi care au votat Unirea Transilvaniei cu Romania.

rn

Ultimii ani de viata

rn

Dupa Marea Unire, protopopul Simion Petricea a mai slujit la altarul bisericii din Simisna pana in anul 1930. Pe data de 23 februarie 1930 a oficiat ultima cununie. A decedat la data de 6 mai 1930, la venerabila varsta de 87 ani, din care 57 de "pastorire si indreptarea turmei, in spiritul adevarului si credintei", dupa cum afima protopopul Augustin Budu in scrisoarea prin care anunta Episcopia de Gherla de trecerea la cele vesnice a inaintasului sau.

Post Views: 177