Fraudele cu privire la investiții mai mult decât profitabile în acțiuni la diferite companii listate la bursă devin din ce în ce mai multe, atrag atenția procurorii sălăjeni. Potrivit acestora, metoda de înșelătorie devine deja un fenomen și tot mai multe persoane se lasă seduse de ideea câștigurilor peste noapte. Țeparii se folosesc de imaginea unor personalități, oameni de afaceri sau vedete, care, prin intermediul unor filmulețe false, realizate cu ajutorul inteligenței artificiale, îndeamnă la investiții profitabile.

Pe scurt, vi se propun investiții de circa 1.000 -1.200 de lei, sub forma cumpărării de acțiuni, cu promisiunea că, într-o lună de zile, veți încasa de 5 ori mai mult. De fapt, singurul scop este acela de a vă accesa datele bancare și de a vă goli conturile. Ce este mai grav e faptul că autorii acestor înșelătorii operează sub nume false ori prin intermediul unor firme din străinătate, din țări din lumea a treia sau zone offshore, ceea ce îngreunează cooperarea interinstituțională și scade șansele de a recupera banii păgubiților.

Pe lista celor păcăliți se numără deja suficient de mulți sălăjeni, pentru ca autoritățile să tragă un semnal de alarmă.

“Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj aduce la cunoştinţa opiniei publice faptul că, în ultima perioadă s-au diversificat modalităţile de comitere a unor
fraude infomatice prin accesarea ilegală a sistemului informatic gestionat de fiecare titular al contului bancar în parte. Astfel, pe lângă fraudele comise prin <metoda olx>, respectiv prin solicitarea datelor cardurilor bancare de către diverse persoane care se recomandau ca potenţiali cumpărători ai produselor oferite spre vânzare în mediul on-line, sub pretextul virării contravalorii produselor direct în contul bancar al vânzătorului, acţiune umată de efectuarea de plăţi din contul acestuia fără consimţământul titularului contului, au apărut şi fiaude prin metoda <deepfake>. Aceasta din urmă constă în faptul că se foloseşte tehnologia inteligenţei artificiale cu ajutorul căreia se falsifică conţinutul unor înregistrări video sau audio, persoanele vătămate fiind induse în eroare cu privire la posibilitatea realizării unor câştiguri rapide sub pretextul unor investiţii în acţiuni din portofoliul unor societăţi cotate la bursă şi care se bucură de o credibilitate notorie sub aspectul bonităţii financiare (de exemplu Trans Gaz, Trans Electrica, Hidroelectrica, etc.) În cadrul acestor mesaje promovate intens în mediul on-line, se falsifică conţinutul unor înregistrări video sau audio, fiind lansate diverse clip-uri care înfăţişează oameni de afaceri sau alte persoane care deţin funcţii cheie şi care recomandă acest tip de investiţii, cu consecinţa inducerii în eroare a potenţialilor investitori şi cauzării unor prejudicii semnificative acestora, concomitent cu vulnerabilizarea sistemului bancar prin accesarea conturilor bancare fără consimţământul titularilor. Astfel, s-a constatat că, sub pretextul efectuării unor investiţii de aproximativ 1.200 lei în acest gen de acţiuni, persoanelor vătămate li se solicită fie să comunice datele cardurilor bancare, fie să-şi instaleze în teminalele mobile diverse aplicaţii care, odată instalate, au aptitudinea de a colecta şi transmite neautorizat datele bancare din respectivele telefoane, şi de a efectua viramente neautorizate din conturile bancare.

Având în vedere toate aceste aspecte, reiterăm recomandarea de a nu se comunica nimănui datele bancare, sub niciun pretext, de a nu se lansa efectuarea de investiţii decât într-un cadru organizat, prin mijloace sigure de subscriere sau prin societăţi de brokeraj acreditate de organismele de control, etc.
Asigurăm opinia publică de faptul că Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj împreună cu organele de poliţie angrenate în instrumentarea cazurilor de
acest tip depun toate eforturile pentru identificarea autorilor şi recuperarea sumelor ce fac obiectul fraudelor, însă demersurile nu sunt deloc facile, întrucât autorii folosesc identităţi false, conturi create pe numele altor persoane și nu de puţine ori sumele de bani sunt virate în străinătate, în conturi bancare din jurisdicţii unde cooperarea judiciară în materie penală se efectuează cu mare dificultate”, atrag atenția procurorii sălăjeni.

Printre cei a căror imagine a fost folosită de escroci pentru a păcăli populația cu câștiguri substanțiale se numără guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, premierul Marcel Ciolacu, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, numeroși politicieni, vedete tv și influenceri.